Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Lipi

1 * Cuvantul cu diacritice: lipí
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: LIPI, lipesc, verb IV. 1. Tranzitiv 1. A împreuna, a uni, a îmbina, a asambla între ele două sau mai multe obiecte (sau părți de obiecte) cu ajutorul unei materii cleioase sau printr-un procedeu tehnic, realizând un tot nedemontabil. ♦ Prin specializare: A închide un plic, umezindu-i marginea cleioasă și suprapunând-o peste cealaltă margine. ♦ Reflexiv (Despre ochi, pleoape) A nu se putea deschide din cauza unor secreții patologice; figurat a se închide fără voie de somn. 2. Reflexiv Figurativ (Despre privire) A se fixa, a se pironi. 3. Reflexiv (Despre materii) A fi lipicios, cleios, a se prinde de ceva; a adera. 4. Reflexiv (Despre alimente, medicamente etcetera) A produce un efect favorabil; a prii. ♢ Expresie A se lipi învățătura (de cineva) = a asimila ușor învățătura, a putea învăța ușor. 5. Tranzitiv și reflexiv A (se) apropia strâns, a (se) alătura, a (se) atinge de cineva sau de ceva. ♢ Expresie (Tranzitiv) A lipi cuiva o palmă = a trage, a cârpi cuiva o palmă. ♦ Reflexiv Figurativ A se apropia sufletește (de cineva sau de ceva), a intra în relații strânse (cu cineva). 6. Tranzitiv A întinde, netezind cu palma udă, un strat de lut pe podeaua sau pe pereții caselor, pe cuptor etcetera spre a astupa crăpăturile, a nivela etcetera – Din limba slava (veche) lĕpiti.

2 * Cuvantul cu diacritice: a se lipi
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: A (se) lipi antonim: a (se) dezlipi

3 * Cuvantul cu diacritice: lipí
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: LIPI verb verifica cuvantul: aciua, alipi, anexa, atașa, cuibări, da, încorpora, oploși, pripăși, trage.

4 * Cuvantul cu diacritice: lipí
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: LIPI verb 1. verifica cuvantul: încleia. 2. a (se) prinde. (- cu pap foile.) 3. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente care se -.) 4. a murui, (învechit și reg.) a spoi, (regional) a lutui, a măltări, a mânji, a murlui, a tencui. (A - pereții unei case țărănești.) 5. (popular) a unge. (A - cuptorul.) 6. verifica cuvantul: atinge.

5 * Cuvantul cu diacritice: lipí
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: lipi verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural lipesc, imperfect 3 singular lipea; conjunctie: prezent 3 singular și plural lipească

6 * Cuvantul cu diacritice: a se lipí mă -ésc
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: A SE LIPI mă -esc intranzitiv 1) A se apropia, prinzându-se strâns (de ceva sau de cineva). ♢ A (nu) se - învățătura de cineva a fi incapabil de a-și însuși anumite cunoștințe. 2) (despre pleoape, ochi) A sta închis din cauza unor secreții vâscoase solidificate. ♢ A i se - (cuiva) ochii de somn a i se închide (cuiva) ochii de somn. 3) familiar (despre hrană) A fi de folos; a prii. 4) figurat: A se apropia sufletește de cineva; a se atașa; a se lega. limba slava (veche) lĕpiti

7 * Cuvantul cu diacritice: a lipí -ésc
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: A LIPI -esc tranzitiv 1) (obiecte sau părți ale unui obiect) A uni cu ajutorul unei substanțe cleioase; a împreuna cu ajutorul cleiului. 2) (scrisori, plicuri) A închide, umezind marginea cleioasă și suprapunând-o peste cealaltă. 3) (piese metalice) A uni prin topire sau prin presare în stare incandescentă; a suda. 4) (urmat de prepozițiile de, în, la) A apropia, alăturând strâns. - fruntea de geam. ♢ - (cuiva) o palmă a lovi cu palma pe cineva; a da (cuiva) o palmă. 5) A face să se lipească. 6) (pereți, crăpături de pe pereți) A acoperi cu un strat de lut frământat cu apă (în scopuri protectoare); a murui. limba slava (veche) lĕpiti

8 * Cuvantul cu diacritice: lipí lipésc lipít
Cuvantul fara diacritice: lipi

Definitie: lipi (lipesc, lipit), verb – 1. A prinde, a cola, a încleia. – 2. A adera, a reuni, a aduna. – 3. A tencui. – 4. A pălmui. – Mr. alichescu, megl. lipes. Sl. lĕpiti sau lĭpĕti (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 350; Cihac, II, 172; Iordan, Dift., 138), de la lĕpŭ „clei”, conform bulgara lĕpjă, limba sarba: lepiti. Conform: lip. Derivat alipi, verb (a reuni, a împreuna; reflexiv, a se dedica); lipaci, substantiv masculin (căprior alipit, nadă de lemn), în Mold.; lipeală, substantiv feminin (lipitură); lipcă, adverb (lipit de ...), din rut. lipkii (Bogrea, Dacor., IV, 829), pol. lipki, în Mold. (legătură cu bulgara lepka, sugerată de Tiktin și Conev 63, nu este convingătoare); lipicios, adjectiv (care lipește; adeziv, aderent; contagios; tandru, afectuos); lipicioasă, substantiv feminin (nume de plante: Lychnis viscaria; Silene nemoralis; Asperugo procumbens, Gallium aparine); lipici, substantiv neutru (atracție, farmec), cu sufix -ici, conform gîdilici; lipici, substantiv masculin (nume de plante: Lappula myosotis, Cuscuta apithymum, Gallium aparine; Xanthium spinosum); lipică, substantiv feminin (Trans., molie); lipiciune, substantiv feminin (blefarită); lipie, substantiv feminin (pîine rotundă și turtită), pe care Cihac, II, 172, Tiktin și Candrea o pun în legătură cu limba sarba: lepinja, mag. lepeny (mai probabil e vorba de un der. interior, deși nu foarte clar); lipitoare, substantiv feminin (animal care suge sînge, Hirudo officinalis, nume de plantă vinariță, Asperula arvensis, Asperula tinctoria; ornit. păpăludă, Caprimulgus europaeus); lipitură, substantiv feminin (lipire; tencuială; apatie atribuită spiritelor rele); lipitor, adjectiv (care lipește); deslipi, verb (a descleia, a separa). Lipăr, substantiv neutru, (foc, ardoare), în Trans., ar putea proveni din lipi („locul unde soarele <<se lipește>> cel mai tare”).