Maestru -ă
Definitie, sens si explicatie
1Maéstru, -ă I. substantiv masculin feminin
1. persoana cu calitati exceptionale si contributii valoroase intr-un anumit domeniu de activitate. ♢ creator al unei scoli sau al unui curent. o - al sportului = titlu care se acorda cuiva pentru merite deosebite intr-o ramura sportiva. ♢ termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale.
2. (in trecut) profesor de lucru de mana, de muzica, desen, gimnastica etcetera ♢ nume dat antrenorilor din atletica grea (box, lupte, haltere).
3. titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase. o - de ceremonii = persoana insarcinata sa dirijeze, dupa protocol, desfasurarea unei solemnitati.
Ii. substantiv neutru registru de contabilitate continand conturile sintetice, in care se inscriu operatiile economice si financiare grupate dupa natura lor.
Iii. adjectiv (mar.) cuplu - = cea mai lata parte a unei nave. (< limba italiana maestro)
1. persoana cu calitati exceptionale si contributii valoroase intr-un anumit domeniu de activitate. ♢ creator al unei scoli sau al unui curent. o - al sportului = titlu care se acorda cuiva pentru merite deosebite intr-o ramura sportiva. ♢ termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale.
2. (in trecut) profesor de lucru de mana, de muzica, desen, gimnastica etcetera ♢ nume dat antrenorilor din atletica grea (box, lupte, haltere).
3. titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase. o - de ceremonii = persoana insarcinata sa dirijeze, dupa protocol, desfasurarea unei solemnitati.
Ii. substantiv neutru registru de contabilitate continand conturile sintetice, in care se inscriu operatiile economice si financiare grupate dupa natura lor.
Iii. adjectiv (mar.) cuplu - = cea mai lata parte a unei nave. (< limba italiana maestro)
2Maéstru, -ă, maestri, -stre, substantiv masculin si feminin:
1. Persoana care a adus contributii (deosebit de) valoroase intr-un domeniu de activitate, fiind adesea considerata drept indrumator, model, sef al unei scoli, creator al unui curent etcetera ♢ Concert-maestru sau (invechit) maestru de concert = prim-violonist intr-o orchestra.
Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite; persoana care poarta acest titlu.
Maestru Emerit al Sportului = cel mai inalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performante exceptionale; persoana care poarta acest titlu.
Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie in una dintre ramurile artei; persoana care poarta acest titlu.
2. Titlu dat in trecut profesorilor care predau in scoli discipline ca desenul, muzica etcetera (fara sa aiba un titlu academic); persoana care avea acest titlu.
3. Persoana competenta, calificata intr-un anumit domeniu (de obicei muzica, dans, sport), care adesea instruieste pe cineva in domeniul respectiv.
4. Titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase etcetera; persoana care poarta acest titlu. ♢ Maestru de ceremonie sau de ceremonii = persoana indicata prin protocol sa organizeze desfasurarea unei ceremonii.
5. Maistru (1). – Din limba italiana Maestro.
1. Persoana care a adus contributii (deosebit de) valoroase intr-un domeniu de activitate, fiind adesea considerata drept indrumator, model, sef al unei scoli, creator al unui curent etcetera ♢ Concert-maestru sau (invechit) maestru de concert = prim-violonist intr-o orchestra.
Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite; persoana care poarta acest titlu.
Maestru Emerit al Sportului = cel mai inalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performante exceptionale; persoana care poarta acest titlu.
Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie in una dintre ramurile artei; persoana care poarta acest titlu.
2. Titlu dat in trecut profesorilor care predau in scoli discipline ca desenul, muzica etcetera (fara sa aiba un titlu academic); persoana care avea acest titlu.
3. Persoana competenta, calificata intr-un anumit domeniu (de obicei muzica, dans, sport), care adesea instruieste pe cineva in domeniul respectiv.
4. Titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase etcetera; persoana care poarta acest titlu. ♢ Maestru de ceremonie sau de ceremonii = persoana indicata prin protocol sa organizeze desfasurarea unei ceremonii.
5. Maistru (1). – Din limba italiana Maestro.
3Maéstru substantiv verifica cuvantul: cartea mare.
4Maéstru substantiv
1. (popular si familiar) mester. (-ul Sadoveanu.)
2. (livresc) magistru. (El ne-a fost -.)
3. verifica cuvantul: as.
4. maistru.
1. (popular si familiar) mester. (-ul Sadoveanu.)
2. (livresc) magistru. (El ne-a fost -.)
3. verifica cuvantul: as.
4. maistru.
5Maestru (persoana foarte competenta intr-un domeniu, titlu, grad ierarhic) substantiv masculin, art. maestrul; plural maestri, art. maestrii
6Maéstru -stri m. 1) Persoana care manifesta maiestrie (de obicei in dans, muzica, sport) si care instruieste pe altii in domeniul respectiv. 2) Persoana cu calitati deosebite si cu contributii valoroase intr-un anumit domeniu (mai ales in arte). /<it. maestro
7Maéstru substantiv masculin
1. Persoana deosebit de inzestrata, de talentata si de invatata; invatat, savant. ♢ Maestru al sportului = titlu care se acorda cuiva pentru merite deosebite intr-o ramura sportiva.
2. Creator al unei scoli sau al unui curent literar ori stiintific. ♦ Termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale.
3. (În trecut) Profesor de lucru de mana, de muzica, de desen, de gimnastica; maistru (2) [in Dn]. ♦ Titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase. ♢ Maestru de ceremonii = cel insarcinat sa dirijeze, dupa protocol, desfasurarea unei solemnitati. [Pronume ma-es-. / < limba italiana maestro].
1. Persoana deosebit de inzestrata, de talentata si de invatata; invatat, savant. ♢ Maestru al sportului = titlu care se acorda cuiva pentru merite deosebite intr-o ramura sportiva.
2. Creator al unei scoli sau al unui curent literar ori stiintific. ♦ Termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale.
3. (În trecut) Profesor de lucru de mana, de muzica, de desen, de gimnastica; maistru (2) [in Dn]. ♦ Titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase. ♢ Maestru de ceremonii = cel insarcinat sa dirijeze, dupa protocol, desfasurarea unei solemnitati. [Pronume ma-es-. / < limba italiana maestro].