Definitie Mai - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Mai1 adverb I.
1. (Serveste la formarea gradului comparativ) Mai bun. ♢ (În locutiuni, intarind sensul unor cuvinte) Mai intai (si-ntai).
Mai apoi.
Mai inainte.
2. (Serveste la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ♢ (Înaintea unui substantiv) Te comporti ca cel mai copil dintre copii. ♢ (Precedat de „ce” in constructii exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fata! ♢ Expresie Mai rar = intalnit extrem de rar.
Asa om mai rar!. II. (Atenueaza ideea exprimata de cuvantul determinat) În parte, putin, oarecum, intr-o oarecare masura, intrucatva.
Copii si mai cuminti, si mai obraznici.
Ploaia mai incetase. Iii. (Exprima ideea de aproximatie) Aproape; aproximativ; cam.
Mai imi vine a crede. ♦ (Urmat de o propozitie subordonata introdusa prin „ca” sau „sa”) Gata sa..., cat pe-aci.
Cetina mai ca-i ajunge la pamant. ♢ Mai-mai = cat pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb)
1. (Arata ca actiunea verbului dureaza) Și acum, in continuare, inca.
Mai vine la noi. ♢ Expresie Mai e vorba! = desigur! neaparat! nu incape discutie! sigur! ♦ (În formule interogative, cu referire la o situatie noua) Ce mai faci?
2. (Arata repetarea actiunii verbului) Din nou, inca o data, iar.
Poate sa ne mai intalnim.
3. (Exprima nedumerire) Nu se stie ce s-a mai facut. V. (Arata ca, pe langa lucrurile cunoscute, intervine un element nou)
1. (În enumerari) În afara de aceasta, in plus, pe deasupra.
Avea casa, mai ceva bani. ♢ Expresie Ce mai atata vorba sau ce mai incoace-ncolo, se zice cand vrem sa punem capat unei discutii.
2. (Corelativ) Cand..., cand; ba..., ba; parte..., parte.
Mai una, mai alta. VI. (În propozitii si constructii exclamative, intensifica ideea din fraza) Ce mai zgomot, ce mai freamat! – Limba Latina Magis.

Varianta definitie 2: Mai2, maiuri, substantiv neutru Nume pentru diferite unelte sau parti de unelte in forma de ciocan (de lemn), care servesc la batut, indesat, nivelat etcetera ♦ (Regional) Batator2. – Limba Latina Malleus.

Varianta definitie 3: Mai3, maiuri, substantiv neutru (Regional) Ficat. – Din limba maghiara Maj.

Varianta definitie 4: Mai4 substantiv masculin invar.
A cincea luna a anului, care urmeaza dupa aprilie; florar. – Limba Latina Maius, limba slava (veche) Maĩ.

Varianta definitie 5: Mai substantiv
1. maciuca. (- pentru tasarea terenului.)
2. (prin Transilvania) apasator, (invechit) tocmac. (- de batut pari.)
3. (Maram., Transilvania si Bucovina) pranic. (- de batut rufele, cand se spala.)

Varianta definitie 6: Mai substantiv verifica cuvantul: ciocan, ficat, mustuitor, pat, pilug, pisalog.

Varianta definitie 7: Mai adverb
1. inca. (Oile - gasesc verdeata.)
2. cam, (invechit) camai. (- rar asa om.)
3. gata.

Varianta definitie 8: Mai substantiv (popular) florar, (regional) frunzar, pratar. (- este a cincea luna a anului.)

Varianta definitie 9: Mai adverb

Varianta definitie 10: Mai (luna) substantiv masculin invar. (dar:1 Mai), g.-d. art. lui mai; simb.
V (si: .
5. /-5-)

Varianta definitie 11: Mai (ciocan, ficat) substantiv neutru, plural maiuri

Varianta definitie 12: Mai4 maiuri n. popular (la om si la animale) Glanda legata de tubul digestiv, situata in partea dreapta a abdomenului, care participa la toate functiile metabolice din organism; ficat. /<ung. maj

Varianta definitie 13: Mai3 maiuri n. 1) Ciocan mare de lemn, folosit, mai ales, in dulgherie si rotarie. 2) Unealta manuala sau mecanica folosita in constructia drumurilor pentru indesarea pamantului sau a altor materiale de terasament. /<lat. malleus

Varianta definitie 14: Mai2 m.
A cincea luna a anului; florar. /<lat. maius

Varianta definitie 15: Mai1 adverb 1) (serveste la formarea gradului comparativ) - incet. - inalt. - bun. 2) (in imbinare cu articolul Cel, cea (cei, cele) serveste la formarea gradului superlativ relativ) Cel - bun.
Cel - inalt. 3) (atenueaza ideea exprimata de cuvantul determinat) În parte; intrucatva; intr-o oarecare masura. Ploaia - incetase. 4) (exprima ideea de aproximatie) Aproape; aproximativ. Cam - imi vine a crede. 5) În oarecare masura; putin. Vantul s-a - potolit.
Vrea sa - lucreze. 6) (arata ca o actiune dureaza inca) - lucreaza lacatus. 7) (arata repetarea unei actiuni) Din nou; iar. L-ai - vazut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce - fulgera! 9) (exprima ideea de aproximatie) Aproape; cam; aproximativ. - cat dansul de mare. - nimic. ♢ --- gata-gata; cat pe ce. 10) În afara de aceasta; in plus. ♢ Ce - atata vorba sa terminam discutia. /<lat. magis

Varianta definitie 16: Mai adverb –
1. Indica superioritatea intr-o comparatie: cine ce are mai bun (Neculce). –
2. Mai mult, mai bine: noi mai iubim binele Împaratiei tale (Varlaam); nu unul sa-l mai iubeasca iara pre altul sa-l mai urasca (Pravila mica), in acest sens absolut, cuvant invechit, echivaleaza cu mai mult. –
3. Înca, si: asi mai vrea (Eminescu). –
4. Altadata, inainte: n-am mai vazut (Alecsandri). –
5. Deja: nu-i mai era frig (Macedonski). –
6. Aproape, intr-un anumit fel: carnea era mai cruda (Sbiera); un ofiter, asa ca dinsul, mai ca i-ar placea (Gib Mihaescu).
Mai ... mai arata o alternanta de actiuni: mai nu vrea, mai se lasa (Eminescu). –
7. Putin mai mult: te-i mai incalzi mergind (Creanga). –
8. Expletiv, in fraze exclamative: ciudata faptura omeneasca mai esti! (D. Zamfirescu). – Mr. ma, megl., istr. mai.
Limba Latina magis (Candrea, Élements, 35; Puscariu 1015; Candrea-Dens., 1041; REW 5228), conform limba italiana mai, ma, prov., franceza mais, cat. may, sp., port. mas.
Mr. nu trebuie confundat cu ma „dar, insa” (Weigand, Jb., XII, 91), care provine din din limba italiana (Bartoli, Studi Fil. rom., VIII, 174) sau din limba neogreaca: (REW 5228).
Evolutia fonetica a lui mai nu este clara.
Probabil trebuie sa se porneasca de la o forma populara *mas (› sp.), cu aceeasi evolutie ca de la das › dai sau νos › voi etcetera Sensul expletiv (8) coincide cu cel sp. – Conform: cam, numai.
Din rom. provin bulgara maj „aproape” (Candrea, Elemente, 408;
; Berneker, II, 5), rut. si pol. din Bucovina maj „mai”, in comparatii (Miklosich, Wander, 17; BL, VI, 240), limba tiganeasca: mai „mai”, comparativ (D. Sampson, The dialect of the Gypsies of Wales, 321).

Varianta definitie 17: Mai (maiuri), substantiv neutru – Pisalog. – Mr. mal’u, megl. mal’.
Limba Latina malleus (Diez, I, 258; Puscariu 1057; Candrea-Dens., 1038; REW 5268), conform limba albaneza maj (Meyer 235), limba italiana maglio, prov. malh, franceza mail, cat. mall, sp. majo, port. malho. – Derivat maior, substantiv neutru (mai mic), der. in rom. (dupa Candrea-Dens., 1039, direct din limba latina malleolus); maiug, substantiv neutru (mai, pisalog).
Sb. malj poate proveni din rom. (Candrea, Elemente, 403) sau din limba italiana; limba sarba: maljuga poate proveni din rom. sau sa fie der. in interiorul limba sarba: (dupa Cihac, II, 133 ar fi sursa rom.).

Varianta definitie 18: Mai (maiuri), substantiv neutru – Ficat.
Mag. maj (Tiktin; Galdi, Dict., 143).
În Mold. si Trans. (ALR, I, 46). – Derivat maior, substantiv masculin (Trans., caltabos cu ficat de porc); maietic, substantiv masculin (rar, caltabos); maies, substantiv masculin (Trans., caltabos).

Varianta definitie 19: Mai substantiv masculin – Numele lunii florar. – Mr., megl. maiu, istr. mai.
Ngr.
Mάιος, din limba latina Maius (Philippide, O ramasita, 13; Pascu, Beiträge, 10), in parte prin intermediul limba slava (veche) maj (Tiktin; Vasmer, Gr., 93), conform limba turca: maios, limba albaneza, bulgara maj.
Derivat directa din limba latina (Puscariu 1018; Candrea-Dens., 1040; REW 5250) pare indoielnica.