1
Mai1 adverb I.
1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun.
(În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi).
Mai apoi.
Mai înainte.
2. (Servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun.
(Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii.
(Precedat de „ce” în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată!
Expresie Mai rar = întâlnit extrem de rar. Așa om mai rar!. II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Copii și mai cuminți, și mai obraznici.
Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ; cam. Mai îmi vine a crede.
(Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin „că” sau „să”) Gata să..., cât pe-aci. Cetina mai că-i ajunge la pământ.
Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb)
1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. Mai vine la noi.
Expresie Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur!
(În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci?
2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Poate să ne mai întâlnim.
3. (Exprimă nedumerire) Nu se știe ce s-a mai făcut. Vezi (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou)
1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Avea casă, mai ceva bani.
Expresie Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții.
2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt! – Latină Magis.
1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun.
(În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi).
Mai apoi.
Mai înainte.
2. (Servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun.
(Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii.
(Precedat de „ce” în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată!
Expresie Mai rar = întâlnit extrem de rar. Așa om mai rar!. II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Copii și mai cuminți, și mai obraznici.
Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ; cam. Mai îmi vine a crede.
(Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin „că” sau „să”) Gata să..., cât pe-aci. Cetina mai că-i ajunge la pământ.
Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb)
1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. Mai vine la noi.
Expresie Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur!
(În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci?
2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Poate să ne mai întâlnim.
3. (Exprimă nedumerire) Nu se știe ce s-a mai făcut. Vezi (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou)
1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Avea casă, mai ceva bani.
Expresie Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții.
2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt! – Latină Magis.
DEX – dicționarul explicativ
2
Mai2, maiuri, substantiv neutru Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc.
(Regional) Bătător2. – Latină Malleus.
(Regional) Bătător2. – Latină Malleus.
DEX – dicționarul explicativ
3
Mai4 substantiv masculin invariabil A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Latină Maius, slavă Maĩ.
DEX – dicționarul explicativ
4
Mai3, maiuri, substantiv neutru (Regional) Ficat. – Din maghiară Maj.
DEX – dicționarul explicativ
Încă 11 definiții din alte dicționare
5
Mai4 maiuri neutru popular (la om și la animale) Glandă legată de tubul digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, care participă la toate funcțiile metabolice din organism; ficat. /<ungară maj
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Mai3 maiuri neutru 1) Ciocan mare de lemn, folosit, mai ales, în dulgherie și rotărie. 2) Unealtă manuală sau mecanică folosită în construcția drumurilor pentru îndesarea pământului sau a altor materiale de terasament. /<latină malleus
NODEX – noul dicționar explicativ
7
Mai1 adverb 1) (servește la formarea gradului comparativ) Mai încet. mai înalt. mai bun. 2) (în îmbinare cu articolul Cel, cea (cei, cele) servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun.
Cel mai înalt. 3) (atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte; întrucâtva; într-o oarecare măsură. Ploaia mai încetase. 4) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ. Cam mai îmi vine a crede. 5) În oarecare măsură; puțin. Vântul s-a mai potolit.
Vrea să mai lucreze. 6) (arată că o acțiune durează încă) Mai lucrează lăcătuș. 7) (arată repetarea unei acțiuni) Din nou; iar. L-ai mai văzut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce mai fulgeră! 9) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; cam; aproximativ. Mai cât dânsul de mare. mai nimic.
Mai-mai gata-gata; cât pe ce. 10) În afară de aceasta; în plus.
Ce mai atâta vorbă să terminăm discuția. /<latină magis
Cel mai înalt. 3) (atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte; întrucâtva; într-o oarecare măsură. Ploaia mai încetase. 4) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ. Cam mai îmi vine a crede. 5) În oarecare măsură; puțin. Vântul s-a mai potolit.
Vrea să mai lucreze. 6) (arată că o acțiune durează încă) Mai lucrează lăcătuș. 7) (arată repetarea unei acțiuni) Din nou; iar. L-ai mai văzut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce mai fulgeră! 9) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; cam; aproximativ. Mai cât dânsul de mare. mai nimic.
Mai-mai gata-gata; cât pe ce. 10) În afară de aceasta; în plus.
Ce mai atâta vorbă să terminăm discuția. /<latină magis
NODEX – noul dicționar explicativ
8
Mai2 masculin A cincea lună a anului; florar. /<latină maius
NODEX – noul dicționar explicativ
9
Mai adverb –
1. Indică superioritatea într-o comparație: cine ce are mai bun (Neculce). –
2. Mai mult, mai bine: noi mai iubim binele Împărăției tale (Varlaam); nu unul să-l mai iubească iară pre altul să-l mai urască (Pravila mică), în acest sens absolut, învechit, echivalează cu mai mult. –
3. Încă, și: ași mai vrea (Eminescu). –
4. Altădată, înainte: n-am mai văzut (Alecsandri). –
5. Deja: nu-i mai era frig (Macedonski). –
6. Aproape, într-un anumit fel: carnea era mai crudă (Sbiera); un ofițer, așa ca dînsul, mai că i-ar plăcea (Gib Mihăescu). Mai... mai arată o alternanță de acțiuni: mai nu vrea, mai se lasă (Eminescu). –
7. Puțin mai mult: te-i mai încălzi mergînd (Creangă). –
8. Expletiv, în fraze exclamative: ciudată făptură omenească mai ești! (despre Zamfirescu). – Aromână ma, meglenoromână, istroromână mai. Latină magis (Candrea, Elements, 35; Pușcariu 1015; Candrea-dens., 1041; Rew 5228), conform italiană mai, ma, provensală, franceză mais, catalană may, spaniolă, portugheză mas. Aromână nu trebuie confundat cu ma „dar, însă” (Weigand, Jb., XII, 91), care provine din din italiană (Bartoli, Studi Filozofie română, VIII, 174) sau din neogreacă (Rew 5228).
Evoluția fonetică a lui mai nu este clară.
Probabil trebuie să se pornească de la o formă populară *mas (› spaniolă), cu aceeași evoluție ca de la das › dai sau νos › voi etc.
Sensul expletiv (8) coincide cu cel spaniolă – Conform cam, numai. Din română provin bulgară maj „aproape” (Candrea, Elemente, 408;
; Berneker, II, 5), ruteană și polonă din Bucovina maj „mai”, în comparații (Miklosich, Wander, 17; Bl, VI, 240), țigănească mai „mai”, comparativ (despre Sampson, The dialect of the Gypsies of Wales, 321).
1. Indică superioritatea într-o comparație: cine ce are mai bun (Neculce). –
2. Mai mult, mai bine: noi mai iubim binele Împărăției tale (Varlaam); nu unul să-l mai iubească iară pre altul să-l mai urască (Pravila mică), în acest sens absolut, învechit, echivalează cu mai mult. –
3. Încă, și: ași mai vrea (Eminescu). –
4. Altădată, înainte: n-am mai văzut (Alecsandri). –
5. Deja: nu-i mai era frig (Macedonski). –
6. Aproape, într-un anumit fel: carnea era mai crudă (Sbiera); un ofițer, așa ca dînsul, mai că i-ar plăcea (Gib Mihăescu). Mai... mai arată o alternanță de acțiuni: mai nu vrea, mai se lasă (Eminescu). –
7. Puțin mai mult: te-i mai încălzi mergînd (Creangă). –
8. Expletiv, în fraze exclamative: ciudată făptură omenească mai ești! (despre Zamfirescu). – Aromână ma, meglenoromână, istroromână mai. Latină magis (Candrea, Elements, 35; Pușcariu 1015; Candrea-dens., 1041; Rew 5228), conform italiană mai, ma, provensală, franceză mais, catalană may, spaniolă, portugheză mas. Aromână nu trebuie confundat cu ma „dar, însă” (Weigand, Jb., XII, 91), care provine din din italiană (Bartoli, Studi Filozofie română, VIII, 174) sau din neogreacă (Rew 5228).
Evoluția fonetică a lui mai nu este clară.
Probabil trebuie să se pornească de la o formă populară *mas (› spaniolă), cu aceeași evoluție ca de la das › dai sau νos › voi etc.
Sensul expletiv (8) coincide cu cel spaniolă – Conform cam, numai. Din română provin bulgară maj „aproape” (Candrea, Elemente, 408;
; Berneker, II, 5), ruteană și polonă din Bucovina maj „mai”, în comparații (Miklosich, Wander, 17; Bl, VI, 240), țigănească mai „mai”, comparativ (despre Sampson, The dialect of the Gypsies of Wales, 321).
DER – dicționarul etimologic
10
Mai (maiuri), substantiv neutru – Pisălog. – Aromână mal’u, meglenoromână mal’. Latină malleus (Diez, I, 258; Pușcariu 1057; Candrea-dens., 1038; Rew 5268), conform albaneză maj (Meyer 235), italiană maglio, provensală malh, franceză mail, catalană mall, spaniolă majo, portugheză malho. – Derivat măior, substantiv neutru (mai mic), derivat în română (după Candrea-dens., 1039, direct din latină malleolus); măiug, substantiv neutru (mai, pisălog).
Sârbă malj poate proveni din română (Candrea, Elemente, 403) sau din italiană; sârbă maljuga poate proveni din română sau să fie derivat în interiorul sârbă (după Cihac, II, 133 ar fi sursa română).
Sârbă malj poate proveni din română (Candrea, Elemente, 403) sau din italiană; sârbă maljuga poate proveni din română sau să fie derivat în interiorul sârbă (după Cihac, II, 133 ar fi sursa română).
DER – dicționarul etimologic
11
Mai (maiuri), substantiv neutru – Ficat.
Maghiară maj (Tiktin; Galdi, Dict., 143).
În Moldova și Transilvania (Alr, I, 46). – Derivat măior, substantiv masculin (Transilvania, caltaboș cu ficat de porc); măietic, substantiv masculin (rar, caltaboș); măieș, substantiv masculin (Transilvania, caltaboș).
Maghiară maj (Tiktin; Galdi, Dict., 143).
În Moldova și Transilvania (Alr, I, 46). – Derivat măior, substantiv masculin (Transilvania, caltaboș cu ficat de porc); măietic, substantiv masculin (rar, caltaboș); măieș, substantiv masculin (Transilvania, caltaboș).
DER – dicționarul etimologic
12
Mai substantiv masculin – Numele lunii florar. – Aromână, meglenoromână maiu, istroromână mai. Neogreacă Mάιος, din latină Maius (Philippide, O rămășiță, 13; Pascu, Beiträge, 10), în parte prin intermediul slavă maj (Tiktin; Vasmer, Greacă, 93), conform turcă maios, albaneză, bulgară maj.
Derivat directă din latină (Pușcariu 1018; Candrea-dens., 1040; Rew 5250) pare îndoielnică.
Derivat directă din latină (Pușcariu 1018; Candrea-dens., 1040; Rew 5250) pare îndoielnică.
DER – dicționarul etimologic
13
Mai (luna) substantiv masculin invariabil (dar:1 Mai), genitiv-dativ articulat lui mai; simb. V (și:.
5. /-5-)
5. /-5-)
DOOM – dicționarul ortografic
14
Mai (ciocan, ficat) substantiv neutru, plural maiuri
DOOM – dicționarul ortografic
15
Mai adverb
DOOM – dicționarul ortografic