Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Manevră

1 * Cuvantul cu diacritice: manévră
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: MANEVRĂ substantiv feminin 1. manevrare. 2. (plural) pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă. 3. totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a treburilor, de conducere a unei nave etcetera 4. parâmă la fixarea și manevrarea velelor, la legarea catargelor etcetera 5. (figurativ) uneltire, intrigă, mașinație. (< franceza manoeuvre)

2 * Cuvantul cu diacritice: manévră
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: MANEVRĂ substantiv verifica cuvantul: intrigă, mașinație, strata-gemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, uneltire, viclenie, vicleșug.

3 * Cuvantul cu diacritice: manévră
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: MANEVRĂ substantiv 1. (învechit) manoperă. (- de infanterie.) 2. verifica cuvantul: manevrare.

4 * Cuvantul cu diacritice: manévră
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: manevră substantiv feminin (silabe -vră), g.-d. art. manevrei; plural manevre

5 * Cuvantul cu diacritice: manévră -e
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: MANEVRĂ -e f. 1) mai ales la plural Deplasare a trupelor, susținută de regruparea organizată și rapidă a acestora în timpul operațiilor militare, pentru a ataca inamicul pe neașteptate sau pentru a le reorganiza în urma unui insucces. 2) Ansamblu de exerciții tactice, prevăzute pentru instruirea militară a trupelor în condiții asemănătoare cu cele de luptă. 3) Totalitate de operații necesare pentru constituirea sau desfacerea unei garnituri de tren. 4) Ansamblu de operații executate în vederea schimbării direcției de deplasare a unei nave, mai ales în timpul acostării sau ieșirii din port. 5) fig. Mijloc de a acționa în vederea atingerii cu orice preț a unui scop. 6) Parâmă folosită la fixarea și mânuirea pânzelor și a catargelor. franceza manoeuvre

6 * Cuvantul cu diacritice: manévră
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: MANEVRĂ substantiv feminin 1. Manevrare. 2. (Mil.; la plural) Pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă; (prin extensiune) deplasare a unei armate sau a unei flote pe câmpul de luptă pentru a da inamicului o lovitură neașteptată. 3. Totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a trenurilor, de conducere a unei nave etcetera ♦ (Mar.) Frânghie folosită la legarea și mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etcetera 4. (Figurat) Uneltire, intrigă, mașinație. [Conform: franceza manoeuvre, limba rusa manevr, limba germana Manöver < limba latina manus – mână, opera – lucru].

7 * Cuvantul cu diacritice: manévră manévre
Cuvantul fara diacritice: manevra

Definitie: manevră (manevre), substantiv feminin – Luptă, manoperă. Franceza manoeuvre, conform limba italiana manovra. E dubletul lui manoperă, substantiv feminin, format artificial după franceza, ca sp. maniobra. – Derivat manevra, verb