Varianta definitie 1: Mare1, mari, adjectiv I. (Indica dimensiunea) Care depaseste dimensiunile obisnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate in mod absolut sau prin comparatie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mainii, care se opune celorlalte degete.
Litera mare = majuscula. ♢ Expresie A face (sau a deschide) ochii mari (cat cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atentie. ♢ (Adverbial) Faina macinata mare. ♦ (Despre suprafete) Întins2, vast. ♢ (Substantivat; in loc. adverb ) În mare = A) pe scara ampla; dupa un plan vast; B) in linii generale, in rezumat. ♦ Înalt.
Deal mare. ♦ Lung.
Par mare. ♦ Încapator, spatios, voluminos.
Vas mare. ♢ (Popular) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasa a unei case taranesti, destinata oaspetilor. ♦ Lat; adanc.
Apa mare. II. (Indica cantitatea)
1. Care este in cantitate insemnata; abundent, mult; numeros. ♦ (Despre ape curgatoare, viituri; de obicei in legatura cu verbe ca „a veni”) Cu debit sporit, umflat.
2. (Despre numere sau, prin extensiune, despre valori care se pot exprima numeric) Care este in cantitate insemnata, ridicat. ♦ (Despre preturi) Ridicat. ♢ Locutiune adjectiv De mare pret = foarte valoros, pretios, scump. ♦ (Despre colectivitati) Numeros. Iii. (Arata rezultatul dezvoltarii fiintelor) Care a depasit frageda copilarie; care a intrat in adolescenta; care a ajuns la maturitate. ♢ Fata mare = fata la varsta maritisului; virgina, fecioara. ♢ Expresie Sa cresti mare! formula cu care se raspunde unui copil la salut, cu care i se multumeste pentru un serviciu etcetera Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori si mici si mari = toti, toate, toata lumea; (in constructii negative) nimeni.l ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) in varsta. IV. (Indica durata; despre unitati de timp) De lunga durata, indelung, lung. ♢ Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care preceda sarbatoarea Pastilor. (Popular) An mare = an bisect. V. (Indica intensitatea)
1. (Despre surse de lumina si caldura) Puternic, intens. ♢ Ziua mare = partea diminetii (dupa rasaritul soarelui) cand lumina este deplina, intensa. ♢ Expresie (Ziua) in (sau la) amiaza-mare = in toiul zilei, in plina zi, la amiaza.
2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. ♢ Expresie A vorbi (sau a striga) in gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat.
A fi cu gura mare = a fi certaret, scandalagiu.
3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, naprasnic.
Ger mare.
4. (Despre ritmul de miscare sau de deplasare) Care a depasit viteza obisnuita; crescut (ca viteza), marit.
5. (Despre stari sufletesti, sentimente, senzatii etcetera) Intens, profund, tare. ♢ Locutiune adverb (Regional) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ♢ Expresie (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rusinea etcetera) = (a-i fi cuiva) foarte mila (sau drag, rusine etcetera) ♦ (Adverbial; popular) Din cale-afara, peste masura. ♦ Grav.
Greseala mare. VI. (Arata calitatea, valoarea)
1. De valoare, de insemnatate deosebita; important, insemnat. ♢ Zi mare = zi de sarbatoare; zi importanta.
Strada mare = nume dat in unele orase de provincie strazii principale.
Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larga circulatie, care leaga localitati importante. ♢ Expresie Vorbe mari = A) cuvinte bombastice; promisiuni goale; B) (rar) laude.
Mare lucru = A) lucru care impresioneaza sau desteapta mirare; B) lucru care nu reprezinta nimic de seama, care reprezinta prea putin, care este nesemnificativ; C) (in constructii negative da contextului valoare afirmativa si invers) n-as crede sa (nu)... ♦ Hotarator. ♦ Uimitor, extraordinar, impresionant. ♢ Expresie Mare minune sau minune mare = A) (cu valoare de exclamatie) exprima uimire, admiratie etcetera; B) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etcetera) Mare minune sa (nu)... = ar fi de mirare sa (nu)..., n-as crede sa (nu)... ♦ Grav, serios.
2. Cu calitati exceptionale; ilustru, celebru, renumit. ♦ Iesit din comun; deosebit.
3. Care ocupa un loc de frunte intr-o ierarhie; cu vaza. ♢ Socru mare = tatal mirelui; (la plural) parintii mirelui.
Soacra mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ♢ Expresie A se tine mare = a fi mandru, semet, fudul. (Substantivat) A trage (sau a calca) mare = a-si da importanta; a cauta sa ajunga pe cei sus-pusi.
La mai mare, urare adresata cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansari intr-un post.
Mare si tare sau tare si mare = foarte puternic, influent. ♦ (Substantivat) Mai-mare = capetenie, sef. ♦ Superior in ceea ce priveste calitatile morale. ♢ Expresie Mare la inima (sau la suflet) = marinimos, generos. ♦ Deosebit, ales2, distins.
Mare cinste. ♢ Mare tinuta = imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitati. ♦ (Despre ospete, serbari) Plin de stralucire; bogat, fastuos, pompos. – Probabil limba latina Mas, maris.
Varianta definitie 2: Mare2, mari, substantiv feminin Nume generic dat vastelor intinderi de apa statatoare, adanci si sarate, de pe suprafata Pamantului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o stramtoare; parte a oceanului de langa tarm; p.ext. ocean. ♢ Expr Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul.
A vantura mari si tari = a calatori mult.
A incerca marea cu degetul = a face o incercare, chiar daca sansele de reusita sunt minime.
Peste (noua) mari si (noua) tari = foarte departe. ♦ Figurativ Suprafata vasta; intindere mare; imensitate. ♦ Figurativ Multime (nesfarsita), cantitate foarte mare. – Limba Latina Mare, -is.
Varianta definitie 5: Mare adjectiv verifica cuvantul: friguros, geros, rece.
Varianta definitie 6: Mare substantiv
1. (GEOGR.) (invechit) genune, noian. (S-a scufundat in -.)
2. (GEOGR.) apa. (Pana in Grecia a calatorit pe -.)
3. (JUR.) mare deschisa = mare libera; mare interna verifica cuvantul: mare inchisa; mare inchisa = mare interna; mare libera verifica cuvantul: mare deschisa.
4. (GEOL.) mare de pietre = camp de pietre.
Varianta definitie 8: Mare adjectiv m., art. marele, plural mari, art. marii; f. singular mare, g.-d. art. marii, plural mari, art. marile
Varianta definitie 9: Mare substantiv feminin, g.-d. art. marii; plural mari
Varianta definitie 10: Mare2 mari f. 1) Spatiu intins de apa statatoare, sarata, situata intre continente sau in interiorul lor. -ea Mediterana. -ea Caspica. ♢ A fagadui (a promite, a cere) -ea cu sarea a fagadui (a promite, a cere) imposibilul. A incerca -ea cu degetul a intreprinde ceva fara sanse de succes. A vantura mari si tari a calatori foarte mult. 2) fig.
Întindere mare; vastitate. O - de grane. 3) Multime sau cantitate foarte mare. O - de flori. [G.-D. Marii] /<lat. mare, -is
Varianta definitie 11: Mare1 -i adjectiv 1) Care are dimensiuni ce intrec pe cele obisnuite; de proportii considerabile. Rau -.
Sat -. ♢ Litera - litera initiala a substantivelor proprii si a cuvintelor de la inceputul unei propozitii. A face ochi -i a se mira; a privi uluit. În linii -i (sau In -) in general. Degetul - primul deget de la mana si de la picior. Casa (cea) - odaie impodobita in care se primesc oaspetii. 2) Care intrece cantitatea obisnuita. Recolta -. 3) (despre intervale de timp) Care dureaza mult; indelung. Nopti -i. ♢ Ziua in amiaza - in toiul zilei. 4) Care se manifesta cu intensitate. Temperatura -.
Furtuna -. 5) (despre sunete) Care se aude tare; puternic. ♢ A vorbi (sau A striga) in gura - a vorbi tare, cu glas ridicat. 6) (despre fenomene ale naturii, despre calamitati) Care se produce pe neasteptate, cu repeziciune si violenta. Vant -.
Cutremur -.
Seceta -. 7) (despre fiinte) Care a ajuns la varsta maturitatii. Baiat -.
Fata -. ♢ A se face - a creste; a se dezvolta. Tata - bunic. Mama - bunica. Socru (soacra) - tata (mama) mirelui. 8) Care poseda calitati exceptionale si se bucura de o faima deosebita; celebru. - artist. 9) Care este de o importanta sau de o valoare deosebita. Zi -.
Fapta -. 10) Care ocupa o treapta mai inalta intr-o ierarhie; superior. Functionar -. ♢ - si tare care are putere si influenta. A se tine - a fi mandru. Mai -ele seful; conducatorul. Sa cresti -! urare cu care o persoana mai in varsta multumeste unui copil pentru un serviciu. Vorbe -i cuvinte pompoase; promisiuni desarte. Lucru - lucru important, valoros. - lucru, - socoteala lucru fara importanta, care nu merita atentie. Cu - ce cu greu. Saptamana - saptamana care preceda sarbatoarea Pastilor la crestini; Saptamana Patimilor. /Probabil limba latina mas, maris
Varianta definitie 12: Mare (mắri), substantiv feminin – Întindere mare de apa sarata. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre.
Limba Latina mare (Puscariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), conform limba italiana mare, franceza mer, prov., cat., sp., port. mar.
Pentru expresia a fagadui marea cu sarea, conform Puscariu, Études linguistique roum., Cluj 1937 si, impotriva Spitzer, BL, V, 190 si VI,
Varianta definitie 13: Mare adjectiv –
1. De virsta majora. –
2. Cu dimensiuni si proportii insemnate. –
3. Însemnat, notabil, de categorie sociala ridicata. –
4. (S.m.) Om de vaza, persoana remarcabila. – Mr. mare, megl. mari, istr. mǫre.
Limba Latina mās, marem „mascul” (Diez; Miklosich, Rum.
Unters., II, 23; Puscariu 1027; Candrea-Dens., 1048; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 169).
Schimbarea de sens a fost explicata de Tiktin, printr-o incrucisare, putin probabila, cu magnus; si de Bourciez 180 prin faptul ca masculul e in general mai mare ca femela.
Mai probabil, trebuie sa se porneasca de la confuzia normala intre mare ca virsta si mare ca dimensiune, specifica in toate idiomurile, conform s-a facut mare (a crescut sau s-a facut barbat).
Fara indoiala, aceasta der. a fost respinsa de REW 5231, conform Philippide, II,
720. Alte explicatii sint si mai putin convingatoare: dintr-un cuvint anterior lat., pus in legatura cu verifica cuvantul: irlandez mar (Meyer, Alb.
St., IV, 83); de origine celtica (Sköld, IF, XLIII, 188); din verifica cuvantul: limba germana mari (Scriban); sau din limba latina mare „mare” (Spitzer, Mitt.
Wien., I, 294; G. Bonfante, Il problema dell’ aggettivo e il rom. mare, in Boll.
Istituto di Linque estere, Genova, V, 3-9).
Derivat maret, adjectiv (superb, mindru; maiestuos, impunator, grandios), pentru a carui der. conform Densusianu, GS, II, 9 (dupa Puscariu 1027, dintr-un limba latina *maricius, mai putin probabil cu sufix rom. -et); maretie, substantiv feminin (maiestuozitate, splendoare; mindrie); mari, verb (a face mare; a augmenta, a creste; a glorifica); marie, substantiv feminin (invechit, marime; Alteta, Maiestate); marime, substantiv feminin (amplitudine; dimensiune; importanta; cantitate; persoana importanta); marire, substantiv feminin (crestere; dezvoltare; om de vaza); preamari, verb (a inalta, a glorifica); maros, adjectiv (Trans., trufas).
Comp. maimare, substantiv masculin (capetenie, sef), conform Candrea-Dens., 1048 (dupa parerea echivoca a lui Pascu, Beiträge, 17, din limba neogreaca: μαϊμάρης „arhitect”, conform maimar); maimarie, substantiv feminin (demnitate, preeminenta); marinimos, adjectiv (generos), compus artificial dupa limba latina magnanimus; marinimie, substantiv feminin (generozitate).
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 4 litere. Cuvantul incepe cu litera "m" si se termina cu litera "e"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
