Masculin -ă
Definitie, sens si explicatie
1Masculin, -ă adjectiv
1. de mascul; propriu barbatului, barbatesc. o gen - (si substantiv neutru) = gen gramatical care cuprinde nume de fiinte sau de lucruri de sex barbatesc.
2. (despre rime) cu accent pe ultima silaba. (< franceza masculin, limba latina masculinus)
1. de mascul; propriu barbatului, barbatesc. o gen - (si substantiv neutru) = gen gramatical care cuprinde nume de fiinte sau de lucruri de sex barbatesc.
2. (despre rime) cu accent pe ultima silaba. (< franceza masculin, limba latina masculinus)
2Masculin, -ă, masculini, -e, adjectiv
1. De sex barbatesc; p.ext. care este propriu masculului (1), barbatului; barbatesc. ♦ Alcatuit din barbati, de barbati. ♦ Gen masculin (si substantivat, n.) = gen gramatical care cuprinde numele de fiinte de sex barbatesc, precum si nume de lucruri care, prin traditie sau prin analogie cu cele dintai, sunt socotite de acelasi sex. ♦ (Gram.) Care apartine genului masculin.
Adjective masculine. ♦ (Botanica) Mascul (2).
2. (Despre rime; p.ext. despre versuri) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. – Din limba latina Masculinus, franceza Masculin.
1. De sex barbatesc; p.ext. care este propriu masculului (1), barbatului; barbatesc. ♦ Alcatuit din barbati, de barbati. ♦ Gen masculin (si substantivat, n.) = gen gramatical care cuprinde numele de fiinte de sex barbatesc, precum si nume de lucruri care, prin traditie sau prin analogie cu cele dintai, sunt socotite de acelasi sex. ♦ (Gram.) Care apartine genului masculin.
Adjective masculine. ♦ (Botanica) Mascul (2).
2. (Despre rime; p.ext. despre versuri) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. – Din limba latina Masculinus, franceza Masculin.
3Masculin antonim: feminin
4Masculin adjectiv
1. verifica cuvantul: barbatesc.
2. barbatesc, mascul. (Flori -.)
1. verifica cuvantul: barbatesc.
2. barbatesc, mascul. (Flori -.)
5Masculin adjectiv m., plural masculini; f. singular masculina, plural masculine
6Masculin -a (-i, -e) 1) Care tine de mascul; propriu masculului. ♢ Gen - gen gramatical care cuprinde fiintele de gen barbatesc si numele de obiecte considerate prin traditie ca facand parte din aceasta categorie. 2) (despre substantive, adjective etcetera) Care tine de genul barbatesc; propriu genului barbatesc. 3) (despre rime, versuri) Care are accent pe ultima silaba. /<lat. masculinus, franceza masculin
7Masculin, -ă adjectiv
1. De mascul; barbatesc. ♢ Gen masculin = forma pe care o ia un cuvant (substantiv, pronume etcetera) pentru a denumi o fiinta sau un lucru considerat de sex barbatesc sau care este in legatura cu un astfel de nume.
2. (Despre rime) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. [Conform: franceza masculin, limba latina masculinus].
1. De mascul; barbatesc. ♢ Gen masculin = forma pe care o ia un cuvant (substantiv, pronume etcetera) pentru a denumi o fiinta sau un lucru considerat de sex barbatesc sau care este in legatura cu un astfel de nume.
2. (Despre rime) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. [Conform: franceza masculin, limba latina masculinus].