Definitie Mecanic -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Mecanic, -Ă I. adjectiv
1. referitor la mecanica (III).
2. actionat de o masina, de un mecanism.
3. (despre o actiune, un gest; si adverb ) facut automat; masinal.
II. substantiv masculin lucrator specialist in lucrari de mecanica, in reparatii de masini, de instalatii etcetera ♢ conducator al unei locomotive; motorist.
III. substantiv feminin
1. stiinta care studiaza legile miscarii si ale repausului corpurilor. o a fluidelor = hidromecanica; - cereasca = ramura a astronomiei care studiaza miscarea corpurilor ceresti.
2. tehnica procedeelor in care intervin fenomene mecanice; mecanotehnica.
3. (figurativ) combinatie. (< franceza mecanique, limba italiana mecanico, limba germana Mechenik/er/, limba latina mecanicus, limba germana Mechenik/er/)

Varianta definitie 2: Mecanic, -Ă, mecanici, -ce, substantiv, adjectiv I. S.f.
1. Știinta care studiaza miscarea sau echilibrul corpurilor sub actiunea fortelor exercitate asupra lor; tehnica procedeelor in care intervin aceste fenomene; mecanotehnica. ♢ Mecanica cereasca = stiinta care se ocupa cu miscarea corpurilor ceresti sub actiunea atractiei universale. ♦ (Înv.) Mecanism, masina.
2. Disciplina tehnica al carei obiect il constituie constructia si functionarea masinilor, indeosebi a pieselor si a mecanismelor care servesc la transmiterea miscarii.
3. Tratat, manual de mecanica (I 1, 2). II. Adjectiv
1. Care apartine mecanicii (I), privitor la mecanica, de mecanica.
2. (Și adverb ) Care este pus in miscare de o masina sau de un mecanism; care se face cu ajutorul masinilor sau al mecanismelor; mecanizat.
3. (Și adverb ) Care se realizeaza fara participarea constiintei, a vointei; masinal, automat. ♦ Care aplica o teza, o teorie, o dispozitie etcetera fara a tine seama de specificul concret sau individual al situatiei, fenomenului, cazului respectiv; simplist, schematic, rigid, dogmatic. Iii. Substantiv masculin si feminin: Specialist in mecanica (I 1, 2). ♦ Persoana care efectueaza operatii de montaj, de reparare, sau de intretinere a utilajelor, masinilor si aparatelor. ♦ Persoana care supravegheaza sau conduce un vehicul sau un motor, cu instalatiile anexe; masinist. – Din (I) limba latina Mechanica, limba italiana Meccanica, limba germana Mechanik, franceza Mecanique, (II) limba latina Mechanicus, limba italiana Meccanico, franceza Mecanique, (Iii) limba latina Mechanicus, limba germana Mechaniker.

Varianta definitie 3: Mecanic s., adjectiv , adverb
1. substantiv masinist, (invechit) mecanician. (- pe o locomotiva.)
2. adjectiv verifica cuvantul: mecanizat.
3. adjectiv fizic. (Actiunea - a vantului.)
4. adjectiv verifica cuvantul: automat.
5. adverb automat.
6. adjectiv verifica cuvantul: papagalicesc.
7. adverb verifica cuvantul: papagaliceste.
8. adjectiv verifica cuvantul: dogmatic.

Varianta definitie 4: Mecanic substantiv masculin, adjectiv m., plural mecanici; f. singular mecanica, plural mecanice

Varianta definitie 5: Mecanic3 adverb Ca un automat; fara ratiune. A vorbi -. /<lat. mechanicus, limba italiana meccanico, fr, mecanique

Varianta definitie 6: Mecanic2 -ci m. 1) Specialist in mecanica. 2) Muncitor specializat in montarea, intretinerea si reparatia masinilor, mecanismelor, motoarelor sau aparatelor. 3) Persoana care conduce sau supravegheaza un vehicul sau un motor; masinist. 4) Conducator al unei locomotive; masinist. /<lat. mechanicus, limba germana Mechaniker

Varianta definitie 7: Mecanic1 -ca (-ci, -ce) 1) Care tine de mecanica; propriu mecanicii. 2) Care este pus in miscare de o masina sau de un mecanism; functionat de o masina sau de un mecanism. 3) fig.
Care este facut fara participarea constiintei sau a vointei; inconstient; automat; masinal; instinctiv; involuntar. 4) Care rezulta din miscare; produs prin miscare. Energie -ca.
Reactie -ca. /<lat. mechanicus, limba italiana meccanico, franceza mecanique

Varianta definitie 8: Mecanic, -Ă adjectiv
1. Actionat de o masina sau de un mecanism.
2. Referitor la mecanica (2) [in DN].
3. (Despre o actiune, un gest) Facut automat; reflex, masinal. substantiv masculin Lucrator specialist in lucrari de mecanica, in reparatii de masini, de instalatii etcetera ♦ Conducator al unei locomotive. [Varianta mehanic, -a adjectiv / conform franceza mecanique, limba germana Mechanik, limba latina mechanicus, limba greaca (veche) mechanikos].