Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Metodă

1 * Cuvantul cu diacritice: metódă
Cuvantul fara diacritice: metoda

Definitie: METODĂ substantiv feminin 1. ansamblu de mijloace proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ♢ totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină. ♢ manual care conține principiile de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etcetera 2. mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și societății. (< franceza methode, limba latina methodus, limba greaca (veche) methodos, limba germana Methode)

2 * Cuvantul cu diacritice: metódă
Cuvantul fara diacritice: metoda

Definitie: METODĂ, metode, substantiv feminin 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității obiective. ♢ Locutiune adverb Cu metodă = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop; metodologie (4). ♦ Manieră de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru învățarea sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etcetera; ansamblu al acestor reguli și principii. [Varianta: (învechit) metod substantiv neutru] – Din franceza methode, limba latina methodus, limba germana Methode.

3 * Cuvantul cu diacritice: metódă
Cuvantul fara diacritice: metoda

Definitie: METODĂ substantiv 1. verifica cuvantul: mod. 2. verifica cuvantul: stil. 3. verifica cuvantul: procedeu. 4. sistem. (O lucrare vădind lipsa de -.) 5. verifica cuvantul: metodologie. 6. verifica cuvantul: metodică.

4 * Cuvantul cu diacritice: metódă
Cuvantul fara diacritice: metoda

Definitie: metodă substantiv feminin, g.-d. art. metodei; plural metode

5 * Cuvantul cu diacritice: metódă -e
Cuvantul fara diacritice: metoda

Definitie: METODĂ -e f. 1) Mod de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității. 2) Ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop. 3) Procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică. 4) Mod de a acționa pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc. [G.-D. metodei] franceza methode, limba latina methodus, limba germana Methode

6 * Cuvantul cu diacritice: metódă
Cuvantul fara diacritice: metoda

Definitie: METODĂ substantiv feminin 1. Ansamblu de mijloace socotite proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ♦ Totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină. ♦ Manual care conține principiile de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etcetera 2. Mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și ale societății. [< limba germana Methode, franceza methode, lat., limba greaca (veche) methodos < limba greaca (veche) meta – după, hodos – cale].