Minciună
Definitie, sens si explicatie
1Minciună, minciuni, substantiv feminin
1. Denaturare intentionata a adevarului avand de obicei ca scop inselarea cuiva; neadevar. ♢ Expresie A da (sau a face) (pe cineva) de minciuna sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi ca cineva a spus un neadevar.
A purta (sau a duce, a tine) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fara a se tine de cuvant; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minti. ♦ Înselaciune, viclesug. ♦ Fictiune, nascocire, plasmuire. ♦ (La plural) Fleacuri, nimicuri.
2. Minciunica (2). – Limba Latina Mentio, -onis.
1. Denaturare intentionata a adevarului avand de obicei ca scop inselarea cuiva; neadevar. ♢ Expresie A da (sau a face) (pe cineva) de minciuna sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi ca cineva a spus un neadevar.
A purta (sau a duce, a tine) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fara a se tine de cuvant; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minti. ♦ Înselaciune, viclesug. ♦ Fictiune, nascocire, plasmuire. ♦ (La plural) Fleacuri, nimicuri.
2. Minciunica (2). – Limba Latina Mentio, -onis.
2Minciuna antonim: adevar
3Minciună substantiv verifica cuvantul: amagire, eres, erezie, iluzie, patlagina.
4Minciună substantiv
1. inventie, nascoceala, nascocire, nascocitura, neadevar, palavra, plasmuire, poveste, scorneala, scornire, scornitura, (popular) iscoditura, (invechit) basna, basnire, (familiar) baliverna, brasoava, (familiar figurativ) basm, gogoasa, tromboane (plural). (Tot ce-a spus e o simpla -.)
2. verifica cuvantul: ipocrizie.
3. verifica cuvantul: minciunea.
1. inventie, nascoceala, nascocire, nascocitura, neadevar, palavra, plasmuire, poveste, scorneala, scornire, scornitura, (popular) iscoditura, (invechit) basna, basnire, (familiar) baliverna, brasoava, (familiar figurativ) basm, gogoasa, tromboane (plural). (Tot ce-a spus e o simpla -.)
2. verifica cuvantul: ipocrizie.
3. verifica cuvantul: minciunea.
5Minciuna substantiv feminin, g.-d. art. minciunii; plural minciuni
6Minciună -i f. 1) Afirmatie prin care se denatureaza in mod intentionat adevarul; neadevar. A spune -i. ♢ - gogonata, - incornorata neadevar exagerat. A se prinde cu -a a (se) descoperi, a lasa sa (se) descopere un neadevar. 2) Plasmuire rauvoitoare pusa in circulatie; scornitura; nascocire. ♢ Ce-i in mana nu-i - nu te bizui pe promisiuni, ci multumeste-te cu ce ai in mod sigur. [G.-d. Minciunii] /<lat. mentio, -onis
7Minciuna (minciuni), substantiv feminin –
1. Neadevar. –
2. Gogoasa. – Mr. mintuna, mintune, megl. minciuna.
Limba Latina *mentitiōnem, redus la *mentiōnem (Cipariu, Principii, 96; Meyer, Alb.
St., Iv, 126; Puscariu, 1082; Candrea-dens., 1136; Pascu, I, 116; Rew 5508); conform limba latina *mentionāre › mr. minciunedzu, minciunare, megl. minciun, minciunari.
Derivat de la a minti, prin intermediul lui *minticiune redus ca putrezi › putrejune, repezi › repejune, pare mai putin sigura, pentru ca reducerile sint numai secundare si tirzii (conform putreziciune, repeziciune) si nu au eliminat in nici un caz formele intregi (conform imputi › imputiciune; dar nu este urma de *minticiune). – Conform: minti, desminti.
Derivat mincinos, adjectiv (care spune minciuni); minciuna, verb (Trans., a ticlui, a insaila); minciunea, substantiv feminin (gogoasa); minciunos, adjectiv (Mold., care minte); minciuni, verb (Mold., a minti, a insela).
1. Neadevar. –
2. Gogoasa. – Mr. mintuna, mintune, megl. minciuna.
Limba Latina *mentitiōnem, redus la *mentiōnem (Cipariu, Principii, 96; Meyer, Alb.
St., Iv, 126; Puscariu, 1082; Candrea-dens., 1136; Pascu, I, 116; Rew 5508); conform limba latina *mentionāre › mr. minciunedzu, minciunare, megl. minciun, minciunari.
Derivat de la a minti, prin intermediul lui *minticiune redus ca putrezi › putrejune, repezi › repejune, pare mai putin sigura, pentru ca reducerile sint numai secundare si tirzii (conform putreziciune, repeziciune) si nu au eliminat in nici un caz formele intregi (conform imputi › imputiciune; dar nu este urma de *minticiune). – Conform: minti, desminti.
Derivat mincinos, adjectiv (care spune minciuni); minciuna, verb (Trans., a ticlui, a insaila); minciunea, substantiv feminin (gogoasa); minciunos, adjectiv (Mold., care minte); minciuni, verb (Mold., a minti, a insela).