Monoprogramare substantiv feminin mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat…
2 definiții din 2 dicționare
Monoprogramare substantiv feminin mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. (după franceză monoprogrammation)
MDN – marele dicționar de neologisme
Monoprogramare substantiv feminin, plural monoprogramări
DOOM – dicționarul ortografic
Pluralul cuvântului „monoprogramare” este „monoprogramări”, iar forma articulată este „monoprogramările”.
| Singular | Plural |
|---|---|
| Nominativ-acuzativ, nearticulat | |
| monoprogramare | monoprogramări |
| Nominativ-acuzativ, articulat | |
| monoprogramarea | monoprogramările |
| Genitiv-dativ, nearticulat | |
| monoprogramări | monoprogramări |
| Genitiv-dativ, articulat | |
| monoprogramării | monoprogramărilor |
