Monotrem, -ă I. adjectiv care nu are decât un orificiu ca rect, conducte urinare și genitale.
II. substantiv feminin plural ordin de mamifere primitive ovipare, din clasa prototerienelor: ornitorincul.
(< franceză monotrème/s/)
MDN – marele dicționar de neologisme
Monotrem, monotreme, substantiv neutru (La plural) Ordin de mamifere primitive, ovipare, cu cioc și cu corpul acoperit cu păr (sau țepi), cărora le lipsesc mameloanele; (și la singular) animal care face parte din acest ordin.
Din franceză Monotrème.
DEX – dicționarul explicativ
Monotrem substantiv neutru, plural (silabe -tre-) monotreme
DOOM – dicționarul ortografic
