Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Mult -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: mult -ă
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: MULT, -Ă, mulți, -te, adjectiv , adverb 1. Adjectiv Care se află în mare număr, în cantitate mare sau în sorturi diferite; de intensitate deosebită, de proporții mari, de durată lungă. ♢ Locutiune adverb De (mai) multe ori sau in (mai) multe rânduri = în mod repetat, adesea. ♢ Expresie A nu mai avea zile multe = a fi aproape de moarte. ♦ (Substantivat, n. plural) Lucruri, fapte, întâmplări numeroase (și variate). ♢ Expresie A nu ști multe = a) a trece repede la acțiune, a lua hotărâri energice; b) a se supăra ușor. Mult cu multul sau multul cu mult = oricât de mult, foarte mult. Multe (și de) toate = lucruri de tot felul; probleme variate. Multe și mărunte = a) lucruri, probleme de tot felul; b) fleacuri, nimicuri. Și mai multe nu = neapărat, cu orice preț. 2. Adv. În cantitate însemnată, în mare măsură; în mod intens, stăruitor; cu valoare mare; pe o distanță mare; în timp îndelungat; de repetate ori. ♢ Cu mult = în foarte mare măsură. Cel mult = a) maximum; b) în cel mai bun caz. Mai mult = a) în special, mai ales, îndeosebi; b) (reg.; în construcții negative) de acum înainte, din acest moment. De mult = a) dintr-o vreme îndepărtată, de altădată; din vechime; b) de timpuriu, devreme. ♢ Locutiune conjunctie: De mult ce = din cauza, datorită cantității, duratei, intensității (extreme) etcetera ♢ Expresie Mai mult sau mai puțin = oarecum, relativ. (Asta) e prea mult = (asta) întrece măsura, depășește ceea ce trebuie sau se cuvine. Mult și bine = vreme îndelungată. A nu mai avea mult = a) a fi aproape de sfârșitul unei acțiuni; b) a fi aproape de sfârșitul vieții, a nu mai avea de trăit decât puține zile. ♦ (Înv. și reg.; înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, dă acestora valoare de superlativ) în cel mai înalt grad; foarte, extrem. [Genitiv-dat. plural m. și feminin: multora] – Limba Latina multus, -a, -um.

2 * Cuvantul cu diacritice: mult
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: Mult antonim: puțin, nițel, oleacă, scurt

3 * Cuvantul cu diacritice: mult
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: MULT adjectiv , adverb 1. adjectiv verifica cuvantul: numeros. 2. adverb verifica cuvantul: greu. (Pachetul atârnă, cântărește -.) 3. adverb vârtos, zdravăn. (Bea -.) 4. adverb verifica cuvantul: departe. 5. adverb verifica cuvantul: îndelungat. 6. adverb verifica cuvantul: îndelung. 7. adverb intens, tare. (A suferit -.) 8. adverb rău, tare. (S-a chinuit -.) 9. adverb tare. (- ar vrea să se plimbe.) 10. adjectiv verifica cuvantul: variat.

4 * Cuvantul cu diacritice: mult
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: mult adjectiv m., plural mulți; f. singular multă, plural multe; g.-d. plural m. multor, f. multora

5 * Cuvantul cu diacritice: mult -e
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: MULT³ -e n. Număr mare (de obiecte sau de ființe). ♢ -e și de toate fel de fel de lucruri. -e și mărunte a) fel de fel; b) fleacuri; lucruri neînsemnate. A nu ști -e a) a se supăra ușor; b) a trece la acțiune. limba latina multus

6 * Cuvantul cu diacritice: mult -tă -ți -te
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: MULT¹ -tă (-ți, -te) 1) Care este în cantitate mare. 2) Care este de lungă durată. - timp. limba latina multus

7 * Cuvantul cu diacritice: mult
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: MULT² adverb 1) În număr mare; în cantitate mare; un timp îndelungat. A produce -. A cânta -. ♢ Cu - în mare măsură; considerabil. Mai - mai cu seamă; îndeosebi. Cel - a) maximum; b) în cel mai bun caz. A fi mai - mort (decât viu) a) a fi cuprins de un sentiment puternic de frică; b) a fi peste măsură de istovit. Din - în mai - într-o măsură tot mai mare; din ce în ce mai tare, mai intens. Mai - sau mai puțin într-o măsură oarecare; întrucâtva. Nici mai -, nici mai puțin a) atât, cât se cuvine; tocmai cât trebuie; b) se spune pentru a exprima o nedumerire, stupoare. Asta-i prea - asta întrece orice măsură; asta-i prea-prea. - și bine a) mult timp; timp îndelungat; b) degeaba; în zadar. A nu mai avea - a) a fi pe cale de a termina un lucru; b) a fi aproape de a muri. 2) La depărtare mare; departe. A lăsa - în urmă. 3) (deseori urmat de prea) În cel mai înalt grad; foarte tare; extrem de. - stimat. - dorit. - preafrumos. /<lat. multus

8 * Cuvantul cu diacritice: mult -tă
Cuvantul fara diacritice: mult

Definitie: mult (-tă), adjectiv – 1. Abundent. – 2. (Adv.) Destul, considerabil, enorm, în catitate mare. – 3. (Adv.) Timp îndelungat, un interval mare de timp. – Mai mult, încă, în plus. – Cel mult, numai, atît. – De mult, altădată, cu lung timp în urmă. – Prea mult, peste măsură, în exces. – 4. (Adv.) Numai, abia, doar. – 5. (Substantiv neutru:) Cantitate mare, lucruri numeroase. – Mulți, lume, nenumărați oameni. – Multe, nenumărate lucruri. – Și mai multe nu, neapărat, cu orice preț. Multul cu mult, oricît de mult, foarte mult. – Mr. multu, megl. mult, istr. munt. Limba Latina multus (Pușcariu 1124; Candrea-Dens., 1168; REW 5740), conform limba italiana molto, prov., cat. molt, verifica cuvantul: franceza moult, sp. mucho, port. muito. – Derivat multicel (var. multișor), adjectiv (destul); mulțime (var. cuvant invechit, mulție), substantiv feminin (oameni mulți, multitudine, abundență); înmulți (var. mulți), verb (a multiplica; a augmenta; reflexiv, a se reproduce); înmulțire, substantiv feminin (multiplicare); înmulțitor, substantiv neutru (multiplicator); deînmulțit, substantiv neutru (primul factor al unei înmulțirii). Mulțumi (var. cuvant invechit, mulțemi, Trans., mulțămi), verb (a satisface, a sătura; a premia, a gratifica, a plăti, a-și exprima satisfacția prin cuvinte de grație; reflexiv, a fi satisfăcut; reflexiv, a fi, a se arăta sătul, a nu putea mai mult), este fără îndoială, un der. de la mulțime (› mulțimi › mulțemi), ca îndestula de la destul. Derivat general admisă, din la mulți ani (Crețu 349; Tiktin; REW 487; Candrea; Scriban; Bărbulescu, Arhiva, XXXIII, 47; Sandfeld 42) nu pare posibilă, fiindcă astfel de compuse nu sînt curente în rom. (Trans., mulțam nu este un rezultat al lui mulți ani, ci o varianta dialectală a lui mulțumesc; paralelismul cu limba neogreaca: εἰς πολλὰ ἔτη „să trăiască mulți ani” › στολλάτη „mulțumesc” este sugestiv, fără să constituie un argument hotărîtor, fiindcă acest etimon nu explică celelalte sensuri ale cuvîntului). Derivat mulțămeală, substantiv feminin (gratitudine), cuvant invechit; mulțumită (var. mulțămită), substantiv feminin (premiu, recompensă; recunoștință); mulțumitor (var. mulțămitor), adjectiv (satisfăcător, suficient, recunoscător); nemulțumire, substantiv feminin (neplăcere); nemulțumit, adjectiv (nesatisfăcut, mofturos); nemulțumitor, adjectiv (care nu dă satisfacție). – Derivat din franceza multiplu, adjectiv ; multiplica, verb; multiplicator, adjectiv ; multiplicat, substantiv neutru; multiplicitate, substantiv feminin; submultiplu, substantiv neutru