Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Mandru -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: mấndru -ă
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: MANDRU, -Ă, mândri, -e, adjectiv , substantiv masculin și feminin: I. Adjectiv 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. „de”). Mulțumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii; demn. 2. Care are încredere exagerată în calitățile proprii; orgolios, îngâmfat, trufaș. 3. (Popular) Frumos, falnic, măreț. II. Substantiv masculin și feminin: (Popular) Persoană pentru care cineva de sex opus simte o afecțiune deosebită; drag, iubit. – Din limba slava (veche) mondrŭ „înțelept”.

2 * Cuvantul cu diacritice: mândru
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: Mândru antonim: modest

3 * Cuvantul cu diacritice: mândru
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: Mândru antonim: modest, simplu, servil, slugarnic, umil, umilit, pocit, urât

4 * Cuvantul cu diacritice: mândru
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: MÂNDRU adjectiv verifica cuvantul: arătos, bun, capabil, chipeș, competent, destoinic, dotat, experimentat, falnic, frumos, grandios, impozant, impresionant, impunător, încercat, înțelept, înzestrat, maiestuos, măreț, minunat, pregătit, priceput, semeț, splendid, strălucitor, valoros, versat, vrednic.

5 * Cuvantul cu diacritice: mândru
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: MÂNDRU adjectiv 1. verifica cuvantul: demn. 2. semeț, țanțoș, (popular) dârz, fălos. (Un mers -.) 3. verifica cuvantul: îngâmfat. 4. verifica cuvantul: trufaș.

6 * Cuvantul cu diacritice: mândru
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: mândru adjectiv m., substantiv masculin, art. mândrul, plural mândri, art. mândrii; f. singular mândră, g.-d. art. mândrei, plural mândre

7 * Cuvantul cu diacritice: mândru -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: MÂNDRU² -ă (-i, -e) m. și f. Persoană care se află în relații de dragoste cu altă persoană de sex opus; iubit. limba slava (veche) mondru

8 * Cuvantul cu diacritice: mândru -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: mandru

Definitie: MÂNDRU¹ -ă (-i, -e) 1) Care are sentimentul demnității și onoarei; demn. 2) Care are o părere exagerată despre calitățile sale; plin de sine; încrezut; îngâmfat; înfumurat; fudul; falnic; semeț; măreț. 3) Care este cuprins de un sentiment de satisfacție (ca urmare a unui succes, a unei reușite sau a unei victorii). 4) Care inspiră admirație; plin de semeție. limba slava (veche) mondru