Mînă maini
Definitie, sens si explicatie
1Mina (mấini), substantiv feminin –
1. Parte anterioara a bratului. –
2. Brat, membru superior al omului. –
3. Latura, parte. –
4. Pumn (continutul). –
5. Strat, invelis. –
6. (În jocurile de carti) Persoana careia-i vine rindul sa joace sau sa dea cartile. –
7. Categorie, rang, clasa. –
8. Dibacie, abilitate. – Mr. mina, mana, megl. mǫna, istr. mar(ę).
Limba Latina manus (Puscariu 1079; Candrea-dens., 1120; Rew 5339), conform limba italiana, sp. mano, franceza main, cat. ma, port. mão.
Dupa plural mini s-a format un sing. analogic, mina, conform plural cuvant invechit minule (ipoteza unui limba latina *mana, conform Puscariu 1079, nu pare necesara).
Este cuvint de circulatie generala, numai in Crisana a fost inlocuit cu brinca (Alr, I, 49).
Conform: miner, mineca, manuse, manuchi.
Derivat minuta, substantiv feminin (mina mica), conform limba italiana manuccia; minui, verb (a mania, a conduce), format dupa franceza manier; minuitor, adjectiv (care minuieste); inmina, verb (a remite, a pune in mina), formatie literara din secolul Xix; indemina, adverb (la mina, usor; adjectiv , usor, accesibil, favorabil); indeminatic, adjectiv (abil, inzestrat); neindeminatic, adjectiv (stingaci, greoi); indemanos, adjectiv (accesibil, usor, comod); indemina, verb (a facilita, a pune la dispozitie; a ajuta, a inlesni; reflexiv, a fi oportun; reflexiv, a da incredere); amina, adverb (invechit, in apropiere); sumina, substantiv feminin (subsuoara), cu pref. sub-; minatura, substantiv feminin (vraja, farmec); minastergura, substantiv feminin (Trans., Bucovina, prosop), format artificial din mina si sterge.
Derivat neol. mania, verb (a manipula), din franceza manier; manej, substantiv neutru, din franceza manège; remania, verb (a recompune; a reconstitui un guvern), din franceza remanier; manipula, verb, din franceza manipuler; manipulator, substantiv masculin, din franceza manipulateur; conform manevra, manivela.
1. Parte anterioara a bratului. –
2. Brat, membru superior al omului. –
3. Latura, parte. –
4. Pumn (continutul). –
5. Strat, invelis. –
6. (În jocurile de carti) Persoana careia-i vine rindul sa joace sau sa dea cartile. –
7. Categorie, rang, clasa. –
8. Dibacie, abilitate. – Mr. mina, mana, megl. mǫna, istr. mar(ę).
Limba Latina manus (Puscariu 1079; Candrea-dens., 1120; Rew 5339), conform limba italiana, sp. mano, franceza main, cat. ma, port. mão.
Dupa plural mini s-a format un sing. analogic, mina, conform plural cuvant invechit minule (ipoteza unui limba latina *mana, conform Puscariu 1079, nu pare necesara).
Este cuvint de circulatie generala, numai in Crisana a fost inlocuit cu brinca (Alr, I, 49).
Conform: miner, mineca, manuse, manuchi.
Derivat minuta, substantiv feminin (mina mica), conform limba italiana manuccia; minui, verb (a mania, a conduce), format dupa franceza manier; minuitor, adjectiv (care minuieste); inmina, verb (a remite, a pune in mina), formatie literara din secolul Xix; indemina, adverb (la mina, usor; adjectiv , usor, accesibil, favorabil); indeminatic, adjectiv (abil, inzestrat); neindeminatic, adjectiv (stingaci, greoi); indemanos, adjectiv (accesibil, usor, comod); indemina, verb (a facilita, a pune la dispozitie; a ajuta, a inlesni; reflexiv, a fi oportun; reflexiv, a da incredere); amina, adverb (invechit, in apropiere); sumina, substantiv feminin (subsuoara), cu pref. sub-; minatura, substantiv feminin (vraja, farmec); minastergura, substantiv feminin (Trans., Bucovina, prosop), format artificial din mina si sterge.
Derivat neol. mania, verb (a manipula), din franceza manier; manej, substantiv neutru, din franceza manège; remania, verb (a recompune; a reconstitui un guvern), din franceza remanier; manipula, verb, din franceza manipuler; manipulator, substantiv masculin, din franceza manipulateur; conform manevra, manivela.