Definitie Mîrli -lesc mârlit - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Mirli (-lesc, marlit), verb reflexiv – A se impreuna, a se imperechea (numai despre oi si capre). – Mr. mirlire, megl. marles, marliri.
Bg. marlja (Conev 57; Candrea; Capidan, Dacor., V, 473), conform slov. mrlit (Bogrea, Dacor., IV, 832).
Ideea de la un limba latina *mellῑre, in loc de *agnellῑre (Lambrior 107; Philippide, Principii, 147) este imposibila, ca si cea de la un limba slava (veche) mrŭkati (Miklosich, Slaw.
Elem., 30). – Derivat mirlaci, substantiv masculin (berbec de saminta), din bulgara marlač (Conev 57); mirlan, substantiv masculin (dobitoc, grosolan, necioplit) pe care Giuglea, LL, I, 166, il pune in legatura in mod echivoc cu limba latina mās si sp. maroń, conform bulgara mirlenie „copulatie” (dupa Scriban, de la mir, cu sensul de „persoana care bodoganeste”); mirlit, substantiv neutru (copulatie a oii sau a caprei); mirlita, substantiv feminin (oaie apta de imperechere).