Nani
Definitie, sens si explicatie
1Nani, interjectie (Adesea repetat; mai ales in cantece de leagan) Cuvant cu care se indeamna copii la somn. ♢ Expresie (În limbajul copiilor; substantivat) A face nani = a se culca, a adormi; a dormi. – Conform: limba neogreaca: n a n i, n a n i, bulgara n a n i.
2Nani interjectie (regional) nina!, (Mold., Bucovina si Transilvania) liu-liu! (-!, -!, puiul mamii!)
3Nani interjectie
4Nani, nani (nani-nani) interjectie
5Nani interj. (se foloseste, de obicei repetat, pentru a indemna un copil sa adoarma). ♢ A face - a se culca, a adormi. /conform limba neogreaca: nani, bulgara nani
6Nani interjectie –
1. Cintec de leagan, bebelus. –
2. (S.m.) Cuvint cu care se indeamna copiii la somn.
Creatie expresiva, conform limba neogreaca: νάννι, limba italiana (ninna) nanna, sp. nana, limba sarba: ninati, „a adormi”. – Derivat nana, substantiv feminin (mama, matusa, titlu de reverenta pentru femeile mai in etate), conform limba neogreaca: νάννη, limba albaneza nënë, limba sarba:, bulgara nana, limba rusa njanja „doica” (dupa Candrea, din limba sarba:, solutie care nu este imposibila, fiind vorba de cuvinte comune mai ales in Banat. si Trans.); nanai, verb (Trans., a ingina, a fredona); nanaiala, substantiv feminin (inginare, fredonare); nene, substantiv masculin (Mold., tata; Muntenia, tata, unchi, titlu de reverenta, adesea pentru fratele mai mare; Arg., netrebnic, peste, codos), conform limba greaca (veche) νέννος „unchi”, νάννα „matusa”, limba neogreaca: νενέ „mama”, limba turca: nene „sora sau frate mai mare”, bulgara nene, mag. nene, sp. nene (dupa Lokotsch 1553 si Ronzevalle 169, rom. ar proveni din limba turca:; dupa Cihac, Ii, 210 si Conev 58, din bulgara); nea, substantiv masculin (unchi), forma abreviata din nenea, se foloseste numai urmat de numele de persoana; neica, substantiv masculin (unchi; prieten); neneaca (varianta Moldoveneasca nineaca), substantiv feminin (mama), format dupa babaca (dupa Candrea din limba turca: nene „mama”); neneri (var. nineri, ninera), verb (Mold., a adormi cu cintec un copil; a se preface, a momi), probabil legat de limba neogreaca: νανουρίζω „a legana” (dupa Puscariu 1182, dintr-un limba latina *nῑnnĭnāre, care pare mai putin probabil).
Pentru nene, conform Alr, I,
162. Din rom. provine rut. nene (Miklosich, Wander., 17).
1. Cintec de leagan, bebelus. –
2. (S.m.) Cuvint cu care se indeamna copiii la somn.
Creatie expresiva, conform limba neogreaca: νάννι, limba italiana (ninna) nanna, sp. nana, limba sarba: ninati, „a adormi”. – Derivat nana, substantiv feminin (mama, matusa, titlu de reverenta pentru femeile mai in etate), conform limba neogreaca: νάννη, limba albaneza nënë, limba sarba:, bulgara nana, limba rusa njanja „doica” (dupa Candrea, din limba sarba:, solutie care nu este imposibila, fiind vorba de cuvinte comune mai ales in Banat. si Trans.); nanai, verb (Trans., a ingina, a fredona); nanaiala, substantiv feminin (inginare, fredonare); nene, substantiv masculin (Mold., tata; Muntenia, tata, unchi, titlu de reverenta, adesea pentru fratele mai mare; Arg., netrebnic, peste, codos), conform limba greaca (veche) νέννος „unchi”, νάννα „matusa”, limba neogreaca: νενέ „mama”, limba turca: nene „sora sau frate mai mare”, bulgara nene, mag. nene, sp. nene (dupa Lokotsch 1553 si Ronzevalle 169, rom. ar proveni din limba turca:; dupa Cihac, Ii, 210 si Conev 58, din bulgara); nea, substantiv masculin (unchi), forma abreviata din nenea, se foloseste numai urmat de numele de persoana; neica, substantiv masculin (unchi; prieten); neneaca (varianta Moldoveneasca nineaca), substantiv feminin (mama), format dupa babaca (dupa Candrea din limba turca: nene „mama”); neneri (var. nineri, ninera), verb (Mold., a adormi cu cintec un copil; a se preface, a momi), probabil legat de limba neogreaca: νανουρίζω „a legana” (dupa Puscariu 1182, dintr-un limba latina *nῑnnĭnāre, care pare mai putin probabil).
Pentru nene, conform Alr, I,
162. Din rom. provine rut. nene (Miklosich, Wander., 17).