Definitie Natură - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: NatÚrĂ, naturi, substantiv feminin
1. Lumea materiala; univers, fire; totalitatea fiintelor si a lucrurilor din Univers; p. restr. lumea fizica inconjuratoare, cuprinzand vegetatia, formele de relief, clima. ♢ Știintele naturii = stiinte care au ca obiect fenomenele lumii inconjuratoare, lumea anorganica si organica; stiintele naturale.
Natura moarta = grup de obiecte marunte, neinsufletite, de uz curent (fructe, flori, vanat etcetera), natura statica; prin extensiune pictura care infatiseaza un astfel de grup. ♢ Locutiune adjectiv si adverb Dupa natura = avand ca model obiectele din realitate. ♢ În natura = A) (loc. adverb ) in realitate, aievea, in persoana; B) (loc. adjectiv si adverb ) in obiecte, in produse (nu in bani).
2. Ansamblul legilor dupa care se dezvolta Universul; Universul considerat ca o forta activa, creatoare, condusa dupa anumite legi.
3. Ansamblu de insusiri pe care o fiinta le are din nastere, care rezulta din conformatia sa si care o caracterizeaza, constituind esenta sa; fel propriu de a fi al cuiva; fire, temperament.
4. Caracter specific al unui lucru, insusire caracteristica; calitate. ♢ Locutiune adjectiv De natura sa... = capabil sa..., apt sa..., potrivit sa... ♢ Expresie Este in natura lucrurilor = este firesc, e de la sine inteles. – Din franceza Nature, lat., limba italiana Natura, limba germana Natur.

Varianta definitie 2: NatÚrĂ substantiv verifica cuvantul: cusur, dar, defect, meteahna, narav, patima, viciu.

Varianta definitie 3: NatÚrĂ substantiv
1. faptura, fire, lume, univers. (Cantecul se raspandea peste intreaga -.)
2. (PICT.) natura moarta = natura statica; natura statica verifica cuvantul: natura moarta.
3. verifica cuvantul: esenta.
4. verifica cuvantul: calitate.
5. verifica cuvantul: factura.
6. verifica cuvantul: conformatie.
7. verifica cuvantul: fire.

Varianta definitie 4: Natura substantiv feminin, g.-d. art. naturii; plural naturi

Varianta definitie 5: NatÚrĂ -i f. 1) Lumea fizica inconjuratoare in toata diversitatea manifestarilor ei; totalitatea fiintelor si lucrurilor existente. ♢ - moarta a) grup de obiecte neinsufletite, utilizabile; b) pictura reprezentand un grup de obiecte de acest gen (fructe, legume, flori, vanat etcetera). Din (sau De la) - innascut. 2) Aspect estetic al unui teritoriu; priveliste; peisaj. A admira -a. ♢ În sanul -ii departe de ceea ce este facut de mainile omului. 3) fig.
Caracter specific; esenta. -a lucrurilor. 4): În - in produse (naturale sau create de om) ori in prestari de servicii. 5): Dupa - dupa modelul obiectelor din realitate; conform cu realitatea. 6) (in artele plastice) Obiect real care trebuie reprezentat. 7) Fel de a fi al unui individ; caracter; fire. -a umana. ♢ Obisnuinta este a doua - se spune despre o stare sau o actiune cu care s-a obisnuit cineva. 8) Fel de a fi; gen. ♢ Carbune de - organica carbune animal. (Lucrurile sunt) de asa - (lucrurile sunt) de asa fel. [G.-D. Naturii] /<fr. nature, limba latina, limba italiana natura, limba germana Natur

Varianta definitie 6: NatÚrĂ substantiv feminin
1. Lumea inconjuratoare in intreaga diversitate a manifestarilor si a formelor ei de miscare; univers. ♦ Lumea organica si anorganica; mediu inconjurator. ♢ Natura moarta = grup de lucruri neinsufletite; pictura reprezentand un asemenea grup.
2. Caracter, temperament; fire, trasatura (fizica sau spirituala a cuiva).
3. Caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi. [< lat., limba italiana natura, franceza nature].

Varianta definitie 7: NatÚrĂ substantiv feminin
1. universul in totalitatea sa.
2. lumea organica si anorganica; mediu inconjurator. o stiintele ĩi = stiintele naturale; - moarta = pictura reprezentand lucruri neinsufletite.
3. caracter, temperament; fire.
4. caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi. o de - sa = capabil sa..., apt sa... (< limba latina natura, franceza nature)

Varianta definitie 8: Natura (naturi), substantiv feminin – Fire, caracter.
Limba Latina natura (secolul XVIII), si apoi din franceza nature.
Apare pentru prima oara (I. Neculce) in forma natura. – Derivat (din franceza) natural, adjectiv ; naturalete, substantiv feminin; naturalist, substantiv masculin; naturaliza, verb; naturalism, substantiv neutru; denatura, verb; supranatural, adjectiv , dupa franceza surnaturel.