Nisip
Definitie, sens si explicatie
1Nisip, nisipuri, substantiv neutru L. Roca sedimentara neconsolidata, provenita din sfaramarea unor minerale, roci sau organisme si care se prezinta sub forma unei acumulari de granule fine; prin extensiune (mai ales la plural) loc, teren, intindere alcatuita din asemenea roca si, de obicei, lipsita de vegetatie. ♢ Expresie Ca (sau cat) nisipul (marii) = in numar foarte mare.
A cladi (sau a funda) pe nisip = a intreprinde o actiune sortita esecului, pieirii.
2. Depunere patologica de granule fine de oxalati, urati, silicati etcetera, care se formeaza intr-un rinichi, in vezica urinara sau in vezicula biliara. [Varianta: (regional) Nasip substantiv neutru] – Din bulgara Nasip.
A cladi (sau a funda) pe nisip = a intreprinde o actiune sortita esecului, pieirii.
2. Depunere patologica de granule fine de oxalati, urati, silicati etcetera, care se formeaza intr-un rinichi, in vezica urinara sau in vezicula biliara. [Varianta: (regional) Nasip substantiv neutru] – Din bulgara Nasip.
2Nisip substantiv (invechit si reg.) arina, (regional) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. si Transilvania) pisoc, (invechit) posip. (Plaja cu - fin.)
3Nisip substantiv neutru, plural nisipuri
4Nisip -uri n. 1) Roca sedimentara silicioasa, provenita din sfaramarea unor minerale, roci, resturi organice, care se prezinta sub forma de granule fine, avand diferite intrebuintari. - calcaros. ♢ A cladi ceva pe - a) a intreprinde actiuni sortite esecului; b) a face un lucru zadarnic. 2) mai ales la plural Întindere de pamant acoperita cu asemenea granule fine. /<bulg. nasip
5Nisip (nisipuri), substantiv neutru – Granule fine de roca.
Sl. nasŭpŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 415; Cihac, Ii, 213) din verb sypati „a imprastia”, conform risipi, bulgara, limba sarba: nasip „dig”.
Derivat din bulgara pĕsŭk (Conev 41) nu e posibila.
Derivat nisiparita, substantiv feminin (peste, Cobitis taenia); nisiparnita (var. nisipernita), substantiv feminin (clepsidra, nisipar); nisipi, verb reflexiv (a se pulveriza; a se acoperi cu nisip); nisipar, substantiv masculin (persoana care vinde nisip); nisipis, substantiv masculin (teren nisipos); nisipiu, adjectiv (de culoarea nisipului); nisipos, adjectiv (cu nisip); inisipa, verb (a umple cu nisip).
Sl. nasŭpŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 415; Cihac, Ii, 213) din verb sypati „a imprastia”, conform risipi, bulgara, limba sarba: nasip „dig”.
Derivat din bulgara pĕsŭk (Conev 41) nu e posibila.
Derivat nisiparita, substantiv feminin (peste, Cobitis taenia); nisiparnita (var. nisipernita), substantiv feminin (clepsidra, nisipar); nisipi, verb reflexiv (a se pulveriza; a se acoperi cu nisip); nisipar, substantiv masculin (persoana care vinde nisip); nisipis, substantiv masculin (teren nisipos); nisipiu, adjectiv (de culoarea nisipului); nisipos, adjectiv (cu nisip); inisipa, verb (a umple cu nisip).