DexDefinitie.com

Notă

Notă, note, substantiv feminin 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă…

Alte sensuri pentru „Nota”

Aceeasi scriere fara diacritice, cuvinte diferite:

Definiții pentru „Notă”

7 definiții din 6 dicționare

1

Notă, note, substantiv feminin

1.
Însemnare, înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă însemnare, un comentariu.
Expresie A lua notă (de ceva) = a lua cunoștință (de ceva); a ține seamă (de ceva), a reține (ceva).
(La plural) Notițe (luate la o oră de școală, de curs etc.).
(La plural) Însemnări sau reflecții literare scrise cu privire la o călătorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc.
2.
(Mai ales la plural) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific, cuprinzând informații suplimentare de amănunt, referințe bibliografice etc., trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat.
Încă 5 sensuri
3.
Comunicare (scrisă) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protestează asupra lezării unor interese etc.
Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție; adresă, înștiințare.
4.
Socoteală scrisă, document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate, pentru consumații; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care servește la înregistrarea unor operații contabile etc.
5.
Calificativ care reprezintă, printr-o cifră sau o mențiune specială, aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de către profesor, de către membrii unui juriu etc.
6.
Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale, indicând înălțimea și durata lor; sunet care corespunde acestui semn.
Expresie Notă discordantă (sau falsă) = afirmație, atitudine care nu se potrivește într-un caz dat. A forța (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obișnuite, a întrece măsura. A fi în notă = a fi în concordanță cu o situație dată. Ca pe note = bine, așa cum trebuie.
(La plural) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise.
7.
Figurat Nuanță, însușire, trăsătură caracteristică, semn distinctiv; particularitate.

Din franceză Note, latină, italiană Nota.

DEX – dicționarul explicativ

2

Notă2 note feminin

1.
Semn convențional folosit pentru reprezentarea grafică a unui sunet muzical. A cânta pe note.
A pune o melodie pe note a reprezenta grafic o melodie; a înscrie o melodie.
2.
Sunet muzical corespunzând acestui semn. Nota sol.
Notă falsă (sau Discordantă) a) notă care nu corespunde muzicii; b) element care nu este în concordanță cu restul ansamblului. Ca pe note cum trebuie; bine.
3.
la plural Volum sau foaie aparte conținând piese muzicale.

<franceză note, latină, italiană nota

NODEX – noul dicționar explicativ

3

Notă1 note feminin

1.
Text scris, conținând un scurt comentariu; însemnare; remarcă.
Note marginale însemnări făcute pe marginea unui text tipărit (sau a unui manuscris). A lua notă de ceva a) a lua cunoștință de ceva; b) a ține seamă de ceva; a reține. Note de călătorie (sau De drum) însemnări referitoare la impresiile culese dintr-o călătorie. Notă explicativă anexă la o carte, conținând explicații referitoare la conținutul acesteia. Notă de plată hârtie oficială, în care este indicată suma ce urmează să fie achitată.
2.
la plural vezi Notiță.
A lua note a face însemnări; a conspecta.
3.
Mențiune dintr-un sistem convențional de cifre, care servește pentru aprecierea cunoștințelor elevi-lor și studenților.
4.
Scurtă informație publi-cată în presa periodică.
5.
Adresare diploma-tică a guvernului unui stat către guvernul altui stat. Notă de protest.
6.
Semn distinctiv; nuanță caracteristică. Notă de umor.

<franceză note, latină, italiană nota

NODEX – noul dicționar explicativ

4

Notă substantiv feminin

1.
Scurtă însemnare scrisă; însemnare, indicație, comentariu, remarcă (în scris) asupra unei chestiuni, asupra unui fapt etc.
Adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text.
2.
Aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară.
A fi în notă = a se potrivi unei situații.
3.
Element component caracteristic al unei noțiuni.
4.
Calificativ (exprimat în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, ale unui student etc.
5.
Comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern cu privire la anumite probleme etc.
6.
Înscris care cuprinde indicarea sumelor (și calculul lor) pe care trebuie să le achite cineva; socoteală.
7.
Muzică Semn grafic prin care se indică înălțimea și durata unui sunet; sunet muzical.
A forța nota = a exagera.

[< franceză note, italiană, latină nota].

DN – dicționar de neologisme

Încă 3 definiții din alte dicționare
5

Notă substantiv feminin

1.
scurtă însemnare scrisă; indicație, comentariu, remarcă (în scris).
articol publicistic de proporții reduse.
adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text.
2.
aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară. o a fi în notă = a se potrivi unei situații; a forța ă = a exagera.
3.
element component caracteristic unei noțiuni.
4.
calificativ (în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, unui student etc.
5.
comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc.
6.
înscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie să le achite cineva.
7.
semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale; sunetul corespunzător.

(< franceză note, italiană, latină nota)

MDN – marele dicționar de neologisme

6

Notă (note), substantiv feminin – Însemnare; evaluare a rezultatelor școlare; vază.

Franceză note. – Derivat notar, substantiv masculin (scrib; secretar de municipiu sau de primărie), din germană Notar; notărie, substantiv feminin (secretariat; notariat); nota, verb, din franceză notifier; notiță, substantiv feminin (însemnare, schiță; articolaș); notoriu, adjectiv, din franceză notoire; notorietate, substantiv feminin, din franceză notoriete; noțiune, substantiv feminin, din franceză notion.

DER – dicționarul etimologic

7

Notă substantiv feminin, genitiv-dativ articulat notei; plural note

DOOM – dicționarul ortografic

Pluralul și declinarea cuvântului „notă”

Pluralul cuvântului „notă” este „note”, iar forma articulată este „notele”.

Accentulnótă
SingularPlural
Nominativ-acuzativ, nearticulat
notănote
Nominativ-acuzativ, articulat
notanotele
Genitiv-dativ, nearticulat
notenote
Genitiv-dativ, articulat
noteinotelor

Definiția cuvântului „Nota”

Se scrie la fel fara diacritice, insa este alt cuvant.

1

Nota, notez, verb I. Tranzitiv

1.
A însemna, a consemna ceva în scris.
A însemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc.
A transcrie o melodie cu ajutorul notelor și a altor semne convenționale.
2.
A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative.
A însemna pe cineva undeva în vederea sancționării lui.
3.
A semnala, a sublinia ceva; a reține, a memora.

Din franceză Noter, latină Notare.

DEX – dicționarul explicativ

2

A nota notez tranzitiv

1.
(nume, informații) A fixa în scris; a înscrie; a înregistra; a con-semna. Nota un număr de telefon.
2.
(elevi, studenți etc.) A aprecia cu o notă.
3.
(elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice convenționale.
4.
(idei, afirmații etc.) A prevedea cu un semn pentru a reține sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a evidenția.
5.
A scoate în evidență (pentru a atrage atenția); a reliefa; a evidenția.

<franceză noter, latină notare

NODEX – noul dicționar explicativ

3

Nota verb I. tranzitiv

1.
A însemna, a scrie (ceva), a consemna.
A face o apreciere asupra cunoștințelor cuiva (de obicei elev, student) prin note sau calificative.
2.
A însemna prin simboluri (litere, cifre etc.) valori numerice, elemente, melodii etc.

[< franceză noter, latină notare].

DN – dicționar de neologisme

4

Nota verb tranzitiv

1.
a însemna, a consemna.
2.
a face o apreciere asupra cunoștințelor unui elev, student etc. prin note sau calificative.
3.
a însemna prin simboluri valori numerice, elemente, melodii etc.

(< franceză noter, latină notare)

MDN – marele dicționar de neologisme

Încă 2 definiții din alte dicționare
5

Nota, not, verb I învechit și regional

1.
a înota.
2.
(despre nave și marinari) a naviga, de a pluti.

Dicționar de arhaisme și regionalisme

6

Nota verb, indicativ prezent 1 singular notez, 3 singular și plural notează

DOOM – dicționarul ortografic