Numi
Definitie, sens si explicatie
1Numi, numesc, verb Iv.
1. Tranzitiv A pune, a da cuiva un nume sau un calificativ, o porecla drept nume; a denumi, a intitula, a chema, a boteza. ♦ Reflexiv A purta numele de, a se chema; a capata o anumita denumire, porecla sau un anumit calificativ.
2. Tranzitiv A pomeni de cineva sau de ceva, a aduce in discutie; a aminti, a invoca.
3. Reflexiv A se socoti (sau a fi socotit) drept, a se considera (sau a fi considerat) ca fiind
4. Tranzitiv A pune pe cineva intr-o functie; a angaja; a da cuiva o insarcinare, a conferi cuiva un titlu, un grad. – Din Nume.
1. Tranzitiv A pune, a da cuiva un nume sau un calificativ, o porecla drept nume; a denumi, a intitula, a chema, a boteza. ♦ Reflexiv A purta numele de, a se chema; a capata o anumita denumire, porecla sau un anumit calificativ.
2. Tranzitiv A pomeni de cineva sau de ceva, a aduce in discutie; a aminti, a invoca.
3. Reflexiv A se socoti (sau a fi socotit) drept, a se considera (sau a fi considerat) ca fiind
4. Tranzitiv A pune pe cineva intr-o functie; a angaja; a da cuiva o insarcinare, a conferi cuiva un titlu, un grad. – Din Nume.
2A numi antonim: a destitui, a revoca, a licentia
3Numi verb
1. a se chema, (invechit si popular) a striga, (popular) a-i spune, a-i zice, (invechit) a se porecli. (Cum te numesti?)
2. verifica cuvantul: supranumi.
3. verifica cuvantul: califica.
4. a se chema, a se spune, a se zice, (invechit) a se pomeni. (Cum se numeste pe la voi aceasta floare?)
5. verifica cuvantul: constitui.
6. verifica cuvantul: desemna.
7. verifica cuvantul: inscauna.
8. verifica cuvantul: angaja.
1. a se chema, (invechit si popular) a striga, (popular) a-i spune, a-i zice, (invechit) a se porecli. (Cum te numesti?)
2. verifica cuvantul: supranumi.
3. verifica cuvantul: califica.
4. a se chema, a se spune, a se zice, (invechit) a se pomeni. (Cum se numeste pe la voi aceasta floare?)
5. verifica cuvantul: constitui.
6. verifica cuvantul: desemna.
7. verifica cuvantul: inscauna.
8. verifica cuvantul: angaja.
4Numi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural numesc, imperfect 3 singular numea; conjunctie: prezent 3 singular si plural numeasca
5A se numi ma -esc intranz.
A avea ca nume; a purta numele (de). /Din nume
A avea ca nume; a purta numele (de). /Din nume
6A numi -esc tranzitiv 1) A inzestra cu un nume; a denumi. 2) A desemna printr-un calificativ (de obicei depreciativ); a califica; a face; a taxa; a eticheta; a considera. 3) (fiin-te) A indica rostind sau scriind numele. 4) (per-soane) A desemna ca fiind potrivit (intr-o functie). /Din nume