Nătărau
Definitie, sens si explicatie
1Nătărắu, natarai, adjectiv , substantiv masculin (Om) cu mintea marginita, care pricepe greu un lucru, care actioneaza fara judecata; prost, neghiob, netot, natang. – Netare (invechit „(om) slab, neputincios” < Ne- + tare) + sufix -au.
2Natarau antonim: ager, destept, inteligent, mintios
3Nătărău adjectiv , substantiv verifica cuvantul: prost.
4Natarau adjectiv m., substantiv masculin (silabe -rau), art. nataraul, plural natarai; f. singular natarauca, plural natarauce
5Nătărắu -oaica (-i, -oaice) substantival (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care vadeste lipsa de inteligenta; prost; neghiob; tamp; tont; natang; netot; nerod; nauc. /Din netare