Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Oaste

1 * Cuvantul cu diacritice: oáste
Cuvantul fara diacritice: oaste

Definitie: OASTE, oști, substantiv feminin 1. (Înv. și popular) Armată. ♦ Serviciu militar. ♦ (Rar) Oșteni, soldați. ♦ Figurativ Mulțime. 2. (Înv.) Război¹; luptă, bătălie. – Limba Latina hostis, -em „dușman”.

2 * Cuvantul cu diacritice: oáste
Cuvantul fara diacritice: oaste

Definitie: OASTE substantiv (MILITAR) armată, oștire, putere, trupe (plural), (învechit și reg.) armadă, șirag, tabără, (învechit) armie, ordie, ostășime, oștime, silă, tărie, (figurativ) sabie. (Orașul a fost cucerit de - inamică.)

3 * Cuvantul cu diacritice: oáste
Cuvantul fara diacritice: oaste

Definitie: OASTE substantiv verifica cuvantul: bătălie, conflict, luptă, război.

4 * Cuvantul cu diacritice: oáste
Cuvantul fara diacritice: oaste

Definitie: oaste substantiv feminin, g.-d. art. oștii; plural oști

5 * Cuvantul cu diacritice: oáste oști
Cuvantul fara diacritice: oaste

Definitie: OASTE oști f. 1) înv. Totalitate a forțelor armate ale unui stat; armată. 2) pop. Serviciu militar; cătănie. 3) pop. Mulțime de ostași. 4) fig. Mulțime de persoane. [G.-D. oștii] limba latina hostis, -em

6 * Cuvantul cu diacritice: oásteóști
Cuvantul fara diacritice: oaste

Definitie: oaste(oști), substantiv feminin – 1. Armată. – 2. (Înv.) Război. – Mr. oaste, megl. ǫsti, istr. oste. Limba Latina hostem (Diez, I, 297; Pușcariu 1216; Candrea-Dens., 1278; REW 4201), conform limba italiana oste, prov., verifica cuvantul: franceza ost, sp. hueste, port. hoste. – Derivat ostaș, substantiv masculin (soldat, combatant); ostășesc, adjectiv (militar); ostășește, adverb (militărește); ostăși, verb (a servi în armată); ostășie, substantiv feminin (serviciul militar); ostășime, substantiv feminin (mulțime de ostași); oști, verb (a servi în armată; a lupta); oștire, substantiv feminin (oaste; cuvant invechit, expediție militară); oștean, substantiv masculin (soldat); oștenesc, adjectiv (militar); oștenește, adverb (militărește); oștenie, substantiv feminin (militărie); oștime, substantiv feminin (oaste); oștitor, substantiv masculin (învechit, soldat); oștitură, substantiv feminin (învechit, ordin de bătălie).