Definitie Obișnuit -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ObiȘnuit, -Ă, obisnuiti, -te, adjectiv
1. Care a devenit obicei, care a intrat in obisnuinta cuiva, caracteristic cuiva.
2. Care se face, se intampla, sau se intalneste in mod regulat; care se foloseste adesea; curent. ♦ (Substantivat) Persoana intalnita in mod frecvent intr-o casa, intr-un loc etcetera ♦ (Adverbial) În mod regulat, de obicei.
3. Care nu se distinge prin nimic in mod deosebit; comun, simplu, banal, de rand. [Varianta: (invechit) Obicinuit, -a adjectiv ] – Verifica cuvantul: Obisnui.

Varianta definitie 2: Obisnuit antonim: deosebit, grozav, neobisnuit

Varianta definitie 3: ObiȘnuit adjectiv
1. verifica cuvantul: aclimatizat.
2. comun, normal. (Nu-i decat un om -.)
3. verifica cuvantul: oarecare.
4. verifica cuvantul: comun.
5. verifica cuvantul: ordinar.
6. verifica cuvantul: firesc.
7. verifica cuvantul: normal.
8. clasic, curent, frecvent, traditional, uzual. (Un procedeu tehnic -.)
9. verifica cuvantul: cunoscut.
10. curent, frecvent, uzual. (De circulatie -.)
11. verifica cuvantul: consacrat.
12. verifica cuvantul: familiar.
13. caracteristic, specific. (L-a primit cu amabilitatea -.)
14. verifica cuvantul: zilnic.

Varianta definitie 4: ObiȘnuit -ta (-ti, -te) 1) v. A obiȘnui si A se obiȘnui. 3) si substantival Care se intalneste frecvent, regulat. 3) Care nu se deosebeste prin nimic specific; care nu are trasaturi particulare; lipsit de originalitate; trivial; vulgar; ordinar. /v. a (se) obisnui