Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ocupa

1 * Cuvantul cu diacritice: ocupá
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: OCUPA, ocup, verb I. I. Tranzitiv 1. A pune stăpânire pe..., a lua în stăpânire cu forța armată un teritoriu, un oraș etcetera; a cuceri. 2. A lua (temporar) în stăpânire, a avea în folosință un imobil, un spațiu locativ. ♦ A se întinde pe o suprafață, a se situa. ♦ A reține, a rezerva. 3. A lua în primire, a deține un post, o funcție etcetera ♦ Figurativ A deține un loc într-o ierarhie. II. Reflexiv 1. A lucra într-un anumit domeniu, a avea drept ocupație sau profesiune; a se îndeletnici cu... ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „de”) A se consacra unei preocupări temporare. ♦ Tranzitiv (Înv.) A preocupa, a absorbi. 2. A se interesa, a se îngriji de cineva sau de ceva; a acorda atenție deosebită. – Din limba latina occupare, franceza occuper.

2 * Cuvantul cu diacritice: ocupá
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: OCUPA verb 1. verifica cuvantul: cuceri. 2. verifica cuvantul: subjuga. 3. (popular) a prinde. (Patul - o jumătate din cameră.) 4. verifica cuvantul: deține. 5. verifica cuvantul: îndeletnici. 6. a se interesa, a se îngriji, a se preocupa, a vedea. (--te tu de asta.) 7. verifica cuvantul: căuta.

3 * Cuvantul cu diacritice: ocupá
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: ocupa verb, indicativ prezent 1 singular ocup, 3 singular și plural ocupă

4 * Cuvantul cu diacritice: a se ocupá mă ocúp
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: A SE OCUPA mă ocup intranz. 1) A-și petrece timpul de muncă sau cel liber; a se îndeletnici. - cu albinăritul. 2) A avea grijă; a se îngriji. - de un bolnav. limba latina occupare, limba franceza: occuper

5 * Cuvantul cu diacritice: a ocupá ocúp
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: A OCUPA ocup tranzitiv 1) A lua în stăpânire cu forța armată; a cuceri. 2) A folosi temporar. - un loc în vagon. 3) A cuprinde incluzându-se ca parte integrantă (a întregului). Viile ocupă cea mai mare parte din teritoriul cultivat. 4) A deține în mod legal (într-o ierarhie). - un post. 5) înv. A urmări în permanență și complet; a obseda; a stăpâni; a preocupa. limba latina occupare, franceza occuper

6 * Cuvantul cu diacritice: ocupá
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: OCUPA verb I. I. tr. 1. A lua în stăpânire, în posesiune; a pune mâna pe..., a pune stăpânire (pe o poziție, pe o țară etcetera). 2. A avea un loc, a deține un post (undeva). ♦ A locui (o casă). ♦ A stăpâni gândurile cuiva, a preocupa. II. refl. 1. A se îndeletnici cu ceva, a exercita o meserie. 2. A se interesa, a se îngriji de cineva, de ceva. [P.i. ocup. / < franceza occuper, limba italiana, limba latina occupare].

7 * Cuvantul cu diacritice: ocupá
Cuvantul fara diacritice: ocupa

Definitie: OCUPA verb I. tr. 1. a lua în stăpânire, a cuceri cu forța armată o țară, un teritoriu. 2. a lua în primire, a deține (un post, o casă etcetera) II. reflexiv a se îndeletnici cu ceva, a exercita o meserie. ♢ a se interesa, a urmări îndeaproape. (< limba latina occupare, franceza occuper)