Omenire
Definitie, sens si explicatie
1Omenire substantiv feminin
1. Întreaga populatie a globului, totalitatea oamenilor de pe Pamant, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Multime de oameni; lume, public.
2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din Om. Pentru 2, conform o m e n i.
1. Întreaga populatie a globului, totalitatea oamenilor de pe Pamant, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Multime de oameni; lume, public.
2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din Om. Pentru 2, conform o m e n i.
2Omenire substantiv lume, umanitate, (invechit si reg.) omenime. (Întreaga -.)
3Omenire substantiv verifica cuvantul: incarnare, incarnatie, intrupare, omenie.
4Omenire substantiv feminin, g.-d. art. omenirii
5Omenire f.
Totalitate a oamenilor de pe globul pamantesc; neamul omenesc; umanitate; lume. [G.-d. Omenirii] /Din om
Totalitate a oamenilor de pe globul pamantesc; neamul omenesc; umanitate; lume. [G.-d. Omenirii] /Din om