Definitie Onoare - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Onoare, (5, 6) onoruri, substantiv feminin
1. Integritate morala, probitate, corectitudine; demnitate, cinste. ♢ Camp de onoare = camp de lupta pe care si-au dat viata cei care au luptat pentru apararea patriei. ♢ Locutiune adjectiv De onoare = A) demn de incredere, cinstit, onest; B) care angajeaza cinstea, demnitatea cuiva; C) onorific. ♢ Expresie Pe cuvantul meu (sau tau etcetera) de onoare sau pe onoarea mea, a ta etcetera = formula folosita pentru a intari o afirmatie sau pentru a garanta respectarea unei promisiuni.
2. Reputatie, prestigiu, faima, vaza. ♢ Expresie A face (cuiva) onoare = a servi (cuiva) spre lauda, spre fala; a onora. ♦ Mandrie, demnitate.
3. Pretuire deosebita, consideratie, respect, stima. ♢ Garda de onoare = garda simbolica instituita in semn de respect cu ocazia unei anumite solemnitati. (Iesit din uz) Panou (sau tablou, tabel etcetera) de onoare = panou cu numele (si fotografiile) salariatilor unei intreprinderi sau a unei institutii evidentiati in munca.
Cavaler (sau domnisoara) de onoare = persoana care insoteste mirii la ceremonia cununiei.
Doamna (sau dama) de onoare = doamna atasata unei regine, unei printese. ♢ Locutiune adjectiv De onoare = de frunte, de cinste. ♢ Locutiune adjectiv si adverb În onoarea cuiva (sau a ceva) = (care se face) pentru a cinsti pe cineva (sau ceva).
4. Favoare, cinste. ♢ Expresie (În formule de politete) A avea onoarea sa... (sau a...) = a avea cinstea sa...
A face (cuiva) onoarea sa... (sau a...) = a face (cuiva) favoarea de a..., a face cinstea de a..., a socoti demn de... (Familiar) Am onoarea (sa va salut), formula respectuoasa de salut.
Nu am onoarea = nu cunosc, nu stiu.
5. Manifestare a stimei, a consideratiei pentru cineva, exprimata prin semne de cinstire, de respect; prin extensiune (la plural) ranguri, demnitati. ♦ (Mil.; de obicei cu verbele „a da”, „a prezenta”; in forma onor) Prezentarea armei in semn de salut la intampinarea unei autoritati militare sau civile superioare, la parada, la inmormantare etcetera; semnal de goarna care insoteste de obicei aceasta prezentare. ♢ Expresie Pentru onor! = comanda pentru darea onorului.
A face onorurile casei = a-si indeplini indatoririle de gazda la o receptie, la un bal etcetera
6. (Înv.; in forma onor) Pozitie sociala, rang. ♦ (La plural) Figura mare (dama, valet, riga, as) la unele jocuri de carti. [Varianta: Onor substantiv neutru] – Din limba latina Honor, -oris, franceza Honneur, limba italiana Onore.

Varianta definitie 2: Onoare antonim: dezonoare, rusine, necinste

Varianta definitie 3: Onoare substantiv
1. verifica cuvantul: apreciere.
2. verifica cuvantul: cinste.
3. demnitate, mandrie. (Are si el onoarea lui!)

Varianta definitie 4: Onoare substantiv feminin, g.-d. art. onoarei

Varianta definitie 5: Onoare f. 1) Demnitate morala, care caracterizeaza conduita; cinste. ♢ De - a) demn de incredere; b) care angajeaza cinstea cuiva; c) onorific. Pe cuvantul meu (tau, lui etcetera) de - (sau Pe -ea mea (ta, lui etcetera) formula folosita pentru a confirma ceva sau pentru a garanta respectarea unei promisiuni. 2) Autoritate morala de care se bucura cineva. 3) Amor propriu. *Garda de - garda simbolica instituita in semn de respect cu ocazia unei solemnitati. 4) Semn distinctiv care se acorda cuiva pentru merite recunoscute; cinste. A munci pentru -. [G.-D. Onoarei] /<lat. honor, -oris, limba franceza: honneur, limba italiana onore

Varianta definitie 6: Onoare substantiv feminin
1. Cinste; integritate morala, probitate, corectitudine. ♦ De onoare = a) onest; b) care angajeaza cinstea, demnitatea cuiva.
2. Renume, faima, buna reputatie. ♦ A face onoare cuiva = a onora.
3. Mandrie, demnitate.
4. Cinste, favoare.
5. Castitate, pudoare (la femei). [Genitiv -iei, varianta onor substantiv neutru / < limba latina honor, conform franceza honneur, limba italiana onore].

Varianta definitie 7: Onoare substantiv feminin
1. integritate morala, probitate, corectitudine; demnitate. o de - = a) onest; b) care angajeaza cinstea, demnitatea cuiva.
2. renume, faima, buna reputatie. o a face - cuiva = a onora.
3. consideratie, respect, stima. o garda de - = garda simbolica instituita in semn de respect cu ocazia unei solemnitati; in a cuiva (sau a ceva) = spre lauda, spre cinstea cuiva (sau a ceva).
4. cinste, favoare.
5. castitate, pudoare (la femei). (< limba latina honor, franceza honneur)