Onorariu
Definitie, sens si explicatie
1Onorariu, onorarii, substantiv neutru Plata, retributie data unui intelectual (avocat, medic etcetera liber-profesionist) pentru un serviciu prestat in sfera ocupatiilor sale. (Var.: Onorar substantiv neutru) – Din franceza Honoraire, limba latina Honorarium.
2Onorariu (retributie) substantiv neutru [-riu pronume -riu], art. onorariul; plural onorarii, art. onorariile (silabe -ri-i-)
3Onorariu -i n.
Retributie pentru o munca intelectuala (efectuata, mai ales, in afara muncii de baza). [Silabe -riu] /<fr. honoraire, limba latina honorarium
Retributie pentru o munca intelectuala (efectuata, mai ales, in afara muncii de baza). [Silabe -riu] /<fr. honoraire, limba latina honorarium
4Onorariu substantiv neutru Suma oferita pentru un serviciu prestat de o persoana cu profesiunea libera (avocat, medic etcetera). adjectiv Verifica cuvantul: Onorar. [Pronume -riu, varianta onorar substantiv neutru / conform franceza honoraires, limba latina honorarium].
5Onorariu substantiv neutru plata, retributie pentru un serviciu prestat de o persoana cu o anumita profesiune (avocat, medic etcetera). (< franceza honoraires, limba latina honorarium)