Opac -ă
Definitie, sens si explicatie
1Opac2, -ă, opaci, -ce, adjectiv
1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenta, nestraveziu. ♦ Care nu permite trecerea unei radiatii electromagnetice sau corpusculare. ♦ Lipsit de stralucire, intunecat.
2. Figurativ Cu orizont marginit, ingust la minte, obtuz. – Din franceza Opaque, limba latina Opacus.
1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenta, nestraveziu. ♦ Care nu permite trecerea unei radiatii electromagnetice sau corpusculare. ♦ Lipsit de stralucire, intunecat.
2. Figurativ Cu orizont marginit, ingust la minte, obtuz. – Din franceza Opaque, limba latina Opacus.
2Opac1, opace, substantiv neutru Cui cu care se prinde vasla de luntre. – Etimologie necunoscuta Conform: o p a c i n a.
3Opac antonim: transparent, straveziu
4Opac substantiv verifica cuvantul: strapazan, ujba.
5Opac adjectiv mat, netransparent, (invechit) nepreveziu. (Material textil -.)
6Opac adjectiv verifica cuvantul: marginit.
7Opac (nestraveziu) adjectiv m., plural opaci; f. singular opaca, plural opace
8Opac (cui) substantiv neutru, plural opace
9Opac -ca (-ci, -ce) (despre corpuri) 1) Care impiedica trecerea luminii; lipsit de transparenta; intransparent; matematica 2) Care se opune trecerii radiatiilor; impenetrabil de radiatii. 3) Care este lipsit de stralucire; fara stralucire; matematica 4) figurativ Care denota lipsa de pricepere intelectuala; lipsit de patrundere; greu de cap; obtuz. /<fr. opaque, limba latina opacus
10Opac, -ă adjectiv
1. Prin care nu strabate lumina. ♦ Dens, de nepatruns. ♦ Întunecat, innorat, intunecos.
2. (Figurat) Lipsit de inteligenta; obtuz. [< franceza opaque, limba italiana opaco, limba latina opacus].
1. Prin care nu strabate lumina. ♦ Dens, de nepatruns. ♦ Întunecat, innorat, intunecos.
2. (Figurat) Lipsit de inteligenta; obtuz. [< franceza opaque, limba italiana opaco, limba latina opacus].
11Opac, -ă adjectiv
1. lipsit de transparenta, prin care nu strabate lumina. ♢ dens, de nepatruns. ♢ lipsit de stralucire, intunecat, innorat, intunecos.
2. (figurativ) lipsit de inteligenta; marginit, obtuz. (< franceza opaque, limba latina opacus)
1. lipsit de transparenta, prin care nu strabate lumina. ♢ dens, de nepatruns. ♢ lipsit de stralucire, intunecat, innorat, intunecos.
2. (figurativ) lipsit de inteligenta; marginit, obtuz. (< franceza opaque, limba latina opacus)