Opincă
Definitie, sens si explicatie
1Opincă, opinci, substantiv feminin
1. Încaltaminte taraneasca facuta dintr-o bucata dreptunghiulara de piele sau de cauciuc, stransa pe laba piciorului cu ajutorul nojitelor. ♢ Expresie (Regional) A pune cuiva (sau a-i da cu) opinca (in obraz) = A) a pacali pe cineva, a trage pe sfoara; B) a face pe cineva de rusine.
C-un pantof si c-o opinca = luat prin surprindere, nepregatit.
A umbla cu opinci de fier = a umbla mult.
Pe unde si-a spart dracul opincile = departe.
A calca (pe cineva) pe opinci = a jigni pe cineva, a ofensa.
2. Figurativ (La singular; cu sens colectiv) Țaranime. ♢ Expresie De la vladica pana la opinca = din toate clasele sociale, toti. – Din bulgara Opinka, opinak.
1. Încaltaminte taraneasca facuta dintr-o bucata dreptunghiulara de piele sau de cauciuc, stransa pe laba piciorului cu ajutorul nojitelor. ♢ Expresie (Regional) A pune cuiva (sau a-i da cu) opinca (in obraz) = A) a pacali pe cineva, a trage pe sfoara; B) a face pe cineva de rusine.
C-un pantof si c-o opinca = luat prin surprindere, nepregatit.
A umbla cu opinci de fier = a umbla mult.
Pe unde si-a spart dracul opincile = departe.
A calca (pe cineva) pe opinci = a jigni pe cineva, a ofensa.
2. Figurativ (La singular; cu sens colectiv) Țaranime. ♢ Expresie De la vladica pana la opinca = din toate clasele sociale, toti. – Din bulgara Opinka, opinak.
2Opincă substantiv (Transilvania) sola, (Maram.) topanca. (Poarta -i in picioare.)
3Opincă substantiv verifica cuvantul: taranime.
4Opinca substantiv feminin, g.-d. art. opincii; plural opinci
5Opincă -ci f. 1) Obiect de incaltaminte purtat in trecut de tarani, confectionat dintr-o bucata dreptunghiulara de piele, stransa pe picior si fixata cu nojita. ♢ Pe unde si-a spart dracul -cile a) foarte departe; b) in locuri necunoscute. Fiecare stie unde-l strange -ca fiecare stie mai bine decat altii nevoile si neajunsurile sale. A calca (pe cineva) pe - a jigni pe cineva; a leza demnitatea cuiva. 2) la sing. figurativ cuvant invechit Totalitate a taranilor; taranime. ♢ De la vladica pana la - toti, indiferent de provenienta sociala. A fi din - a se trage din tarani, din popor. /<bulg. opinka, opinak
6Opinca (opinci), substantiv feminin –
1. Încaltaminte taraneasca facuta dintr-o bucata de piele dreptunghiulara legata cu fisii de piele. –
2. Clasa taraneasca, taranime.
Sl. opinuku „incaltaminte”, din limba slava (veche) opęti, opiną „a acoperi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 34; Miklosich, Lexicon, 513; Cihac, Ii, 228; Meyer 315; Conev 84), conform limba slava (veche) opanica „talpa”, bulgara opinak, opinci, limba sarba:, cr., slov. opanak, ceh. opanky, limba rusa opanka, limba albaneza opingë.
Ipoteza unui limba slava (veche) *opęka (Byhan 324) nu pare necesara. – Derivat opincar, substantiv masculin (producator de opinci; taran), cu sufix -ar (der. din bulgara opinčari, sugerata de Conev 75, nu-i posibila); opincarime, substantiv feminin (clasa taraneasca); opincarie, substantiv feminin (atelier, pravalie de opinci); ochincea, substantiv feminin (gentiana, Gentiana cruciata), pornind de la pronume patalizata a lui -pi- › -chi-, proprie Mold. (Philippide, Principii, 97; dupa Tiktin ar fi o deformare populara a lui gentiana).
1. Încaltaminte taraneasca facuta dintr-o bucata de piele dreptunghiulara legata cu fisii de piele. –
2. Clasa taraneasca, taranime.
Sl. opinuku „incaltaminte”, din limba slava (veche) opęti, opiną „a acoperi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 34; Miklosich, Lexicon, 513; Cihac, Ii, 228; Meyer 315; Conev 84), conform limba slava (veche) opanica „talpa”, bulgara opinak, opinci, limba sarba:, cr., slov. opanak, ceh. opanky, limba rusa opanka, limba albaneza opingë.
Ipoteza unui limba slava (veche) *opęka (Byhan 324) nu pare necesara. – Derivat opincar, substantiv masculin (producator de opinci; taran), cu sufix -ar (der. din bulgara opinčari, sugerata de Conev 75, nu-i posibila); opincarime, substantiv feminin (clasa taraneasca); opincarie, substantiv feminin (atelier, pravalie de opinci); ochincea, substantiv feminin (gentiana, Gentiana cruciata), pornind de la pronume patalizata a lui -pi- › -chi-, proprie Mold. (Philippide, Principii, 97; dupa Tiktin ar fi o deformare populara a lui gentiana).