Orandă
Definitie, sens si explicatie
1Orấndă2, oranzi, substantiv feminin (Înv. si reg.)
1. Carciuma rurala (luata cu arenda de la proprietarul mosiei); han.
2. Arenda. [Plural si: orande] – Din limba ucraineana Orenda.
1. Carciuma rurala (luata cu arenda de la proprietarul mosiei); han.
2. Arenda. [Plural si: orande] – Din limba ucraineana Orenda.
2Orấndă1, orande, substantiv feminin (Popular)
1. Soarta, ursita, destin. ♦ Persoana menita sa devina sotul (sau sotia) cuiva; ursit.
2. Obicei, datina. [Varianta: Orấnd substantiv masculin] – Din Orandui (derivat regresiv).
1. Soarta, ursita, destin. ♦ Persoana menita sa devina sotul (sau sotia) cuiva; ursit.
2. Obicei, datina. [Varianta: Orấnd substantiv masculin] – Din Orandui (derivat regresiv).
3Orândă substantiv verifica cuvantul: arenda, datina, destin, fatalitate, fel, menire, noroc, obicei, predestinare, randuiala, soarta, traditie, ursita, uz, uzanta, zodie.
4Oranda (soarta, datina) substantiv feminin, g.-d. art. orandei; plural orande
5Oranda (han, arenda) substantiv feminin, g.-d. art. oranzii; plural oranzi
6Orândă -zi f. cuvant invechit 1) Carciuma sateasca (tinuta in arenda). /<ucr. orenda