Ostentatoriu -ie

6 silabe 16 litere Uzual

Definitie, sens si explicatie

1Ostentatoriu, -ie, ostentatorii, adjectiv (Rar) Ostentativ. – Din franceza Ostentatoire.

2Ostentatoriu adjectiv m. [-riu pronume -riu], f. ostentatorie (silabe -ri-e); plural m. si feminin: ostentatorii

3Ostentatoriu -e (-i) rar verifica cuvantul: Ostentativ. [Silabe: -riu] /<fr. ostentatoire

4Ostentatoriu adjectiv (Liv.) Ostentativ. [< franceza ostentatoire].

5Ostentatoriu adjectiv ostentativ. (< franceza ostentatoire)