1
Oticni, oticnesc, verb IV.
Intranzitiv
1. (Popular) A se sili din răsputeri, a face sforțări să respire sau să vomite; a se opinti; prin extensiune a izbucni.
2. (Regional) A cădea. – Conform i c n i.
Intranzitiv
1. (Popular) A se sili din răsputeri, a face sforțări să respire sau să vomite; a se opinti; prin extensiune a izbucni.
2. (Regional) A cădea. – Conform i c n i.
DEX – dicționarul explicativ
2
Oticni (oticnesc, oticnit), verb – A se sili din răsputeri să respire sau să expectoreze; a icni. – Variantă otihni. Sârbă otegnuti (Candrea). – Derivat din *otduhni (Scriban) nu e probabilă. – Derivat oticneală (variantă otihneală), substantiv feminin (efort).
DER – dicționarul etimologic
3
Oticni verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural oticnesc, imperfect 3 singular oticnea; conjuncție prezent 3 singular și plural oticnească
DOOM – dicționarul ortografic