Definitie Pai - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Pai, paie, substantiv neutru Tip de tulpina simpla, in general fara ramificatii si cu internodurile lipsite de maduva, caracteristic pentru cereale (grau, orz, orez etcetera) si pentru alte plante din familia gramineelor; (la plural) gramada de asemenea tulpini ramase dupa treierat. ♢ Expresie Om de paie = om fara personalitate, de care se serveste cineva pentru a-si atinge un scop personal.
Foc de paie = entuziasm sau pasiune trecatoare.
Arde focu-n paie ude, se zice despre un sentiment, o pornire care mocneste (fara a izbucni).
A intemeia (ceva) pe paie = a cladi, a realiza (ceva) pe temelii subrede. (Familiar) Vaduva, (sau, rar) vaduv de paie = sotie sau sot care a ramas o perioada scurta de timp fara sot sau, respectiv, fara sotie.
A fugi ca taunul cu paiul = a fugi foarte repede.
A stinge focul cu paie sau a pune paie pe(ste) foc = a inrautati si mai mult situatia (dintre doi adversari); a intarata, a atata pe cei care se cearta.
A nu lua un pai de jos = a nu face absolut nimic. ♦ Bucata din aceasta tulpina sau tub subtire din material plastic cu care se sorb unele bauturi. – Limba Latina Palea.

Varianta definitie 2: Pai substantiv neutru, plural paie

Varianta definitie 3: Pai paie n. 1) Tulpina cilindrica subtire, neramificata, goala pe dinauntru, avand noduri pronuntate, specifica plantelor graminee. ♢ A nu lua un - de jos a nu face nimic. A se agata si de un - a incerca intr-o situatie grea chiar si cel mai neinsemnat mijloc de salvare. 2) Multime de astfel de tulpini ramase dupa treierat. ♢ Om de paie. v. OM.
Vaduva (sau vaduv) de paie sotie ramasa temporar fara sot (sau invers). A-si aprinde paie-n cap a-si provoca singur neplaceri. A pune paie pe foc a inrautati o situatie (favorizand o cearta). 3) Tub folosit pentru a sorbi anumite bauturi. /<lat. palea

Varianta definitie 4: Pai substantiv neutru (regional)
1. lana noua, marunta, crescuta pe oi primavara.
2. grasime de pe lana oilor; usuc.

Varianta definitie 5: Pai (paie), substantiv neutru – Tulpina uscata de cereale. – Mr., megl. pal’u.
Limba Latina palea (Diez, I, 301; Puscariu 1248; Candrea-Dens., 1310; REW 6161), conform limba italiana paglia, logud. padza, prov., port. palha, franceza paille, cat. palla, sp. paja.
Cuvintul rom. este un sing. refacut dupa plural paie (Byck-Graur 36).
Conform: si Labhardt, Le latin palea, Romanica Helv., XX, 222-
9. Derivat din limba latina pallium (Giuglea, Cercetari, 19), este o ipoteza inutila pe care Puscariu, Dacor., VII, 476, a reactualizat-o in parte.
Derivat paios, adjectiv (cu paie multe); paia, verb (a dezmiristi; reflexiv, a se face fibros); paiosenie, substantiv feminin (miriste); pais (var. paius), substantiv masculin (miriste; plante graminee, Aira caespitosa, Stipa capillata, Agrostis alba, Festuca ovina); paiste, substantiv feminin (gramada de paie, stog); paisita, substantiv feminin (planta, Nardus stricta); paiut, substantiv neutru (Banat, chibrit); impaia, verb (a umple cu paie pielea jupuita de pe un animal), format dupa franceza empailler; impaia, verb (a creste o lina noua pe oi), probabil datorita culorii brune a linii (Iordan, F, IX, 132; dupa ipoteza improbabila a lui Giuglea, urmat de DAR si Puscariu, Dacor., VII, 476, de la un limba latina *impalliare, din pallium, conform paioara).