Definitie Pat - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Pat1, paturi, substantiv neutru
1. Mobila de lemn sau de metal, prevazuta de obicei cu somiera sau cu saltea; prin extensiune mobila impreuna cu lenjeria, cu asternutul respectiv; asternut, culcus: crivat. ♢ Expresie A face patul = A) a pune asternutul pe pat pentru dormit; B) a strange asternutul de pe pat.
A strange patul = a strange, a aduna asternutul in care s-a dormit.
A cadea bolnav la pat = a se imbolnavi (grav).
A fi pe patul de moarte (sau pe patul mortii) = a fi pe punctul de a muri, a fi in agonie, in coma.
A muri in patul sau = a muri in casa sa, a nu muri intre straini.
A boli in pat = a zacea greu bolnav.
A parasi patul = a se face sanatos dupa o boala grea; a se restabili.
2. (Popular) Targa, nasalie.
3. (Popular) Rasadnita.
4. Parte a unei instalatii sau a unui sistem tehnic cu fata superioara plana si aproximativ orizontala, pe care se reazema (si aluneca) materiale sau anumite parti ale instalatiei sau ale sistemului tehnic.
5. Partea de lemn a pustii (sau a pistolului), pe care sunt fixate mecanismul si teava si care serveste la imobilizarea armei in pozitia dorita in timpul tragerii. ♦ (Sport) Planseta de pe care se executa trageri la tir.
6. Strat de material, orizontal sau inclinat, cu fata superioara aproximativ plana, pe care se reazema de obicei alte materiale. ♢ Pat de cale ferata = strat de balast pe care se asaza traversele de cale ferata. ♦ Partea mai joasa a unui teren. a unei depresiuni.
7. Strat din ceva.
8. Albie, matca. – Din limba neogreaca: Patos „drum batut”.

Varianta definitie 2: Pat2, paturi, substantiv neutru (La jocul de sah) Situatie in care un jucator, fara a fi in pozitie de sah, nu mai poate face nici o miscare si este obligat sa inceteze jocul, partida declarandu-se remiza. – Din franceza Pat.

Varianta definitie 3: Pat substantiv
1. (invechit si reg.) strat, (Moldova) crivat, (invechit) iatac. (S-a intins in -.)
2. asternut, culcus, (invechit si reg.) salas. (Se framanta in -.)
3. verifica cuvantul: strat.
4. (TEHN.) (regional) reazem, strat, trup. (- la razboiul de tesut.)
5. verifica cuvantul: butuc.
6. (invechit si reg.) strat, (regional) condac, mai. (- al pustii.)

Varianta definitie 4: Pat substantiv verifica cuvantul: albie, curs, esafodaj, grindei, matca, nasalie, schela, scandura, talpa, vad.

Varianta definitie 5: Pat (mobila, strat, rasadnita, instalatie, albie a unei ape) substantiv neutru, plural paturi

Varianta definitie 6: Pat (sah) substantiv neutru, plural paturi

Varianta definitie 7: Pat1 -uri n. 1) Mobila formata dintr-o suprafata orizontala fixata pe patru picioare, avand, de obicei, doua rezematoare laterale, care serveste omului pentru dormit sau pentru a sta culcat. - cu somiera. - cu saltea. ♢ - pliant pat usor si pliabil din panza (de cort), montata pe un schelet metalic. Fotoliu - fotoliu care se poate intinde pentru a fi folosit ca pat. A sta la - a fi (grav) bolnav. A fi pe -ul de moarte (sau mortii) verifica cuvantul: moarte. -ul lui procust masura in care cineva incearca sa potriveasca ceva cu forta. 2) Asternut sau tot ce se asterne pentru culcat; culcus. - din paie. - moale. ♢ A face (sau a asterne) -ul a pregati asternutul pentru culcare. A strange -ul a aduna asternutul. 3) rar Targa pe care sunt purtate sicriile; nasalie. 4) Strat de material pe care se asaza alte materiale. - de beton. ♢ - de cale ferata strat de balast pe care se asaza traversele unei cai ferate. 5) Element al unui dispozitiv, al unei masini sau al unui sistem tehnic pe care se reazema, aluneca sau se rostogolesc alte elemente ale acestora. - de strung. 6) Partea de lemn a armei pe care sunt fixate teava si mecanismul; stratul pustii. /<ngr. patos

Varianta definitie 8: Pat2 n. (la jocul de sah) Situatie cand unul dintre jucatori, avand celelalte piese blocate, nu-si poate deplasa regele fara a-l pune in pozitie de sah. /<fr. pat

Varianta definitie 9: -pat Element secund de compunere savanta cu semnificatia „bolnav”. [< franceza -pathe, limba italiana -pato].

Varianta definitie 10: Pat substantiv neutru Situatie la jocul de sah, in care un jucator, nemaiputand sa deplaseze regele fara a intra in sah, este obligat sa inceteze jocul, partida declarandu-se remiza. / < franceza pat, limba italiana patta].

Varianta definitie 11: Pat1 substantiv neutru (sah) situatie in care un jucator, nemaiputand sa deplaseze regele fara a intra in sah, este obligat sa inceteze, partida declarandu-se remiza. (< franceza pat)

Varianta definitie 12: -pat2 element pato-.

Varianta definitie 13: Pat (paturi), substantiv neutru –
1. Strat, baza, sol. –
2. Mobila de dormit; asternut. –
3. Partea de lemn a pustii sau a tunului. – Mr., megl. pat.
Limba Latina pactum, din pangĕre „a stabili”, conform limba italiana patto „asternut de paie”, pattume „pat”, impatto „asternut pentru vite”, impattare „a asterne la vite” (H. Meyer, Vox Rom., X, 73-86; conform REW 6138a).
Rezultatul normal, *papt, trebuie sa fi pierdut un p, prin disimilare, ca in botez, sau prin incrucisare cu limba greaca (veche) πάτος „fund”, „strat de adincime”, conform limba greaca (veche) πάτος „drum pietruit” (Meyer, Alb.
St., IV, 73; Candrea-Dens., 1356; Tiktin; Philippide, II, 726; Capidan, 217; Graur, BL, V, 73; Rohlfs, ZRPh., LXVII, 300), conform limba sarba: pàtos „lavita” si de asemeni limba sarba:, cr. pät „sul de capatii”, ven. pato, pe care Vasmer, Gr., 112, il reduce totusi la limba greaca (veche) πατερόν „capatii la pat”(pentru relatia semantica a lui „capatii” cu „pat”, conform franceza sommier, traversin).
În realitate, atit etimonul lat., cit si cel limba greaca (veche) par sa constituie in sine explicatii suficiente pentru rom.
Pentru ideea de „pat” derivata din cea de „a intinde”, conform plapuma, plocat.
Urmatoarele ipoteze nu par sa aiba rezultat: din mag. pad „banca” (Cihac, II, 723); din dacica (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 112); din limba latina patu(u)m, in loc de patŭlum (Tagliavini, Studi rum., III, 86); din limba latina *pavatum in loc de pavitum (Candrea, Élements, 10; Pascu, Beiträge, 19; Pascu, Lat.
Elem., 276).
Derivat supat, adverb (dedesubtul patului), in loc de sub pat; patui, verb (a tortura); patuc (var. patulean, patucel, patuiac), substantiv neutru (patut); patuiag, substantiv neutru (patul), dim. al lui patui; patul, substantiv neutru (constructie rudimentara fixata pe pari; un fel de placa de lemn asezata intr-un copac pentru paznici sau pentru pasari de curte; un fel de podet asezat in mijlocul apei pe care sta pescarul; grinar, hambar), din patui (Byck-Graur, BL, I, 23; conform Tiktin) sau mai probabil formatie regresiva de la patulet (pat mic); patuli, verb (a depozita bucatele in hambar), pe care Scriban il pune in legatura in mod echivoc cu limba slava (veche) potuliti „a rindui”; patulas, substantiv neutru (porumbar asezat intre crengile unui copac); patasca, substantiv feminin (targa, nasalie), cu sufix limba slava (veche) -asca (relatie propusa de Cihac, II, 248, cu limba rusa tačka, sau de Tiktin cu franceza patache, este dubioasa). – Conform: patura. – Din rom. provine bulgara pat (Capidan, Raporturile, 224).