Paște
Definitie, sens si explicatie
1Paste1, pasc, verb Iii.
1. Intranzitiv si tranz. (Despre vite; la pers. 3).
A se hrani rupand cu gura iarba, plante etcetera ♦ Tranzitiv Figurativ A intretine, a cultiva, a dezvolta stari sufletesti etcetera
2. Tranzitiv (Despre oameni) A pazi animalele care pasc (1), a duce la pasune; a pastori, a pasuna. ♢ Expresie (Familiar) Ce pasti aici? se spune ca mustrare celui care nu si-a facut datoria, care nu a fost atent, nu a fost vigilent.
A paste mustele (sau vantul, bobocii) = a pierde vremea fara rost.
A-l paste (pe cineva) gandul = a fi preocupat de ceva.
A paste pe cineva = a urmari pe cineva, pandind momentul potrivit pentru a-i face un rau.
N-am pascut porcii (sau gastele, bobocii etcetera) impreuna, se spune pentru a-i atrage cuiva atentia ca-si permite prea multe. ♢ Compus: paste-vant substantiv masculin invar. = om fara capatai, pierde-vara.
3. Tranzitiv (Despre primejdii, moarte, noroc) A urmari cu perseverenta, a ameninta dintr-un moment in altul sau a favoriza pe neasteptate; a pandi. ♢ Expresie Sa nu te pasca pacatul sa... = sa nu cumva sa..., nu care cumva sa...
A-l paste pe cineva moartea (sau pacatul, primejdia) = a-l ameninta pe cineva moartea (sau pacatul, primejdia). – Limba Latina Pascere.
1. Intranzitiv si tranz. (Despre vite; la pers. 3).
A se hrani rupand cu gura iarba, plante etcetera ♦ Tranzitiv Figurativ A intretine, a cultiva, a dezvolta stari sufletesti etcetera
2. Tranzitiv (Despre oameni) A pazi animalele care pasc (1), a duce la pasune; a pastori, a pasuna. ♢ Expresie (Familiar) Ce pasti aici? se spune ca mustrare celui care nu si-a facut datoria, care nu a fost atent, nu a fost vigilent.
A paste mustele (sau vantul, bobocii) = a pierde vremea fara rost.
A-l paste (pe cineva) gandul = a fi preocupat de ceva.
A paste pe cineva = a urmari pe cineva, pandind momentul potrivit pentru a-i face un rau.
N-am pascut porcii (sau gastele, bobocii etcetera) impreuna, se spune pentru a-i atrage cuiva atentia ca-si permite prea multe. ♢ Compus: paste-vant substantiv masculin invar. = om fara capatai, pierde-vara.
3. Tranzitiv (Despre primejdii, moarte, noroc) A urmari cu perseverenta, a ameninta dintr-un moment in altul sau a favoriza pe neasteptate; a pandi. ♢ Expresie Sa nu te pasca pacatul sa... = sa nu cumva sa..., nu care cumva sa...
A-l paste pe cineva moartea (sau pacatul, primejdia) = a-l ameninta pe cineva moartea (sau pacatul, primejdia). – Limba Latina Pascere.
2Paste2 substantiv neutru verifica cuvantul: Pasti.
3Paste verb
1. a pasuna. (Vitele - pe izlaz.)
2. a pastori, a pasuna, (invechit si reg.) a pacurari. (Gheorghe - vitele.)
1. a pasuna. (Vitele - pe izlaz.)
2. a pastori, a pasuna, (invechit si reg.) a pacurari. (Gheorghe - vitele.)
4Paste verb verifica cuvantul: ameninta, pandi.
5Paste verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural pasc, 1 plural pastem
6A Paste pasc
1. tranzitiv 1) (iarba sau alte plante) A manca rupand cu gura direct de unde creste. 2) (vitele) A supraveghea in timpul pascutului; a pasuna; a pastori. ♢ - pe cineva a urmari pe cineva, pentru a-i face un rau. 3) (despre nenorociri, primejdii) A ameninta ca o fatalitate. ♢ A-l - norocul (pe cineva) a-l urmari norocul (pe cineva).
2. intranzitiv (despre animale erbivore) A manca iarba (sau alte plante), rupand cu gura direct de pe teren; a pasuna. /<lat. pascere
1. tranzitiv 1) (iarba sau alte plante) A manca rupand cu gura direct de unde creste. 2) (vitele) A supraveghea in timpul pascutului; a pasuna; a pastori. ♢ - pe cineva a urmari pe cineva, pentru a-i face un rau. 3) (despre nenorociri, primejdii) A ameninta ca o fatalitate. ♢ A-l - norocul (pe cineva) a-l urmari norocul (pe cineva).
2. intranzitiv (despre animale erbivore) A manca iarba (sau alte plante), rupand cu gura direct de pe teren; a pasuna. /<lat. pascere
7Paste (-ti), substantiv masculin – Sarbatoare Învierii. – Mr.
Paste, Pasti, megl.
Pastu, Pasti, istr.
Pǫstę.
Limba Latina Paschae (Puscariu 1283; Candrea-dens., 1352; Rew 6264), conform limba italiana, cat. pasqua, logud. paska, prov. pasca, franceza paques, port. pascoa, limba albaneza paskë, limba neogreaca: πάσχα.
Rezultatul normal, Paste, a fost considerat ca un plural f., de unde sing. n.
Paste si de aici plural Pasti. – Derivat pasticar, substantiv masculin (Trans., persoana care da de pomana in biserica, in ziua de Paste); pastita, substantiv feminin (anemona, Anemone ranunculoides).
Paste, Pasti, megl.
Pastu, Pasti, istr.
Pǫstę.
Limba Latina Paschae (Puscariu 1283; Candrea-dens., 1352; Rew 6264), conform limba italiana, cat. pasqua, logud. paska, prov. pasca, franceza paques, port. pascoa, limba albaneza paskë, limba neogreaca: πάσχα.
Rezultatul normal, Paste, a fost considerat ca un plural f., de unde sing. n.
Paste si de aici plural Pasti. – Derivat pasticar, substantiv masculin (Trans., persoana care da de pomana in biserica, in ziua de Paste); pastita, substantiv feminin (anemona, Anemone ranunculoides).
8Paste (pasc, pascut), verb –
1. A pasuna. –
2. A pazi vitele la pascut. –
3. (Rar) A hrani, a alimenta. –
4. A pastori o turma de credinciosi. –
5. A ameninta, a pindi, a urmari. – Mr. pascu, pascut, pastire, megl. pascu, pascut.
Limba Latina pascĕre (Puscariu 1282; Candrea-dens., 1353; Rew 6263), conform vegl. puoskro, limba italiana pascere, logud. paskere, prov. paiser, cat. paixer, sp. pacer, port. pascer.
Dupa seineanu, Semasiol., 69, ultimul sens s-ar datora unei influente ebraice, ipoteza inutila, dat fiind ca, din punct de vedere al pastorului, a paste animalele nu inseamna altceva decit „a astepta supraveghind”.
Derivat pascare, substantiv feminin (pascut; pasune; loc in care se asteapta si se prinde mingea, in anumite jocuri), dupa pascut, ca nascare din nascut (Tiktin); pascut, substantiv neutru (pasunat); pascatoare, substantiv feminin (Bucovina, pasune); pascui, verb (a presimti, a banui), din verb paste
5. – Conform: pastor, pasune.
1. A pasuna. –
2. A pazi vitele la pascut. –
3. (Rar) A hrani, a alimenta. –
4. A pastori o turma de credinciosi. –
5. A ameninta, a pindi, a urmari. – Mr. pascu, pascut, pastire, megl. pascu, pascut.
Limba Latina pascĕre (Puscariu 1282; Candrea-dens., 1353; Rew 6263), conform vegl. puoskro, limba italiana pascere, logud. paskere, prov. paiser, cat. paixer, sp. pacer, port. pascer.
Dupa seineanu, Semasiol., 69, ultimul sens s-ar datora unei influente ebraice, ipoteza inutila, dat fiind ca, din punct de vedere al pastorului, a paste animalele nu inseamna altceva decit „a astepta supraveghind”.
Derivat pascare, substantiv feminin (pascut; pasune; loc in care se asteapta si se prinde mingea, in anumite jocuri), dupa pascut, ca nascare din nascut (Tiktin); pascut, substantiv neutru (pasunat); pascatoare, substantiv feminin (Bucovina, pasune); pascui, verb (a presimti, a banui), din verb paste
5. – Conform: pastor, pasune.