Definitie Pe - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PE prep. I. (Introduce un complement direct).
1. (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indica o fiinta) Îl strig pe Ion.
A impuscat pe lup in cap. ♦ (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indica un lucru) Cui pe cui se scoate.
2. (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotarat sau negativ) L-a intrebat pe el.
Pe cine nu-l lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
Pe cine sa chem? L-a adus si pe celalalt.
A strigat pe cineva.
Nu strig pe nimeni. ♢ Expresie Unul pe altul (sau una pe alta, unii pe altii, unele pe altele) = reciproc, intre ei (sau intre ele). ♦ (Complementul este exprimat prin numeralul nehotarat „cati”, „cate”, cu valoare de pronume relativ) Pe cati i-am ajutat.
3. (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) Pe al doilea nu l-am vazut.
Aduna pe 5 cu
7. Vedea pe cate unul zambind.
4. (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul „cel”) I-a invitat pe cei harnici.
5. (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparatie „ca”) Ma priveste ca pe un strain. ♢ Locutiune adverb Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe dansa etcetera) = de-a binelea, de tot; zdravan. II. (Introduce un complement indirect).
1. În legatura cu..., fiind vorba de...
Vorbea pe seama cuiva.
2. Împotriva, in contra (cuiva).
E pornit pe el.
3. În schimbul, pentru...
A dat doi lei pe bilet. ♢ (Cu o nuanta temporala si distributiva) in schimbul unei munci (de o zi, de o luna etcetera); in timp de...
Cat sa-ti dau pe an? Iii. (Introduce un complement circumstantial)
1. (Introduce un complement circumstantial de loc) S-a oprit pe o treapta. ♢ Expresie Pe lume = in cuprinsul lumii, pretutindeni; in diverse puncte ale globului. ♢ (Cu o nuanta instrumentala) Emisiune pe unde scurte. ♢ (Cu o nuanta temporala) Pe drum i-am spus o poveste. ♦ (Da complementului pe langa care sta o nuanta de aproximatie) Cauta pe dupa banci. ♢ Expresie Pe acasa = A) undeva in preajma sau in apropierea casei; B) in interiorul casei, la casa in care locuieste cineva sau in sanul familiei sale. ♦ (Formeaza expresii si locutiuni) Pe cale.
Pe din jos de...
Pe deasupra.
Pe de laturi.
Pe urma...
2. (Introduce un complement circumstantial de timp) Pe caldura asta o sa ne uscam de sete. ♢ Locutiune adverb Pe maine = A) in cursul zilei de maine; B) pentru maine; pana maine. ♢ Locutiune conjunctie: Pe cand = A) in timp ce, pe vremea cand; B) (cu nuanta adversativa) in acest timp insa, in schimb (in acest timp); iar. ♢ Locutiune prep.
Pe dupa... = cam dupa... aproximativ dupa...
Pe aproape de... = (cam) in apropierea..., (cam) inainte de... ♦ Pe timp de..., pe o durata de..., in fiecare, la fiecare, pentru fiecare: intr-o perioada de...
Cantitate de carbune planificata pe 5 ani. ♦ În, spre, inspre.
Pe primavara.
Pe-nserate. ♦ (Formeaza expresii si locutiuni) Pe atunci.
Pe loc.
Pe timpuri.
Pe veci.
Pe viitor.
3. (Introduce un complement circumstantial de mod) A plecat pe furis. ♢ Expresie (Popular) A ramane (sau a fi) pe a cuiva = a ramane (sau a fi) pe voia cuiva, a se face dupa cum doreste (cineva). (Popular) Duca-i pe aceea... = daca-i asa..., daca asa stau lucrurile... ♢ (Cu o nuanta locala) Munceau pana cadeau pe branci. ♦ În schimbul..., pentru..., cu pretul..., cu... ♦ (Cu o nuanta instrumentala) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; in... ♦ (Cu o nuanta cantitativa; in expresie) Pe atat(a) sau p-atata = in aceasta masura, intr-atata, cu atata, la atata. ♦ (Indica un raport de masura) Teren de 20 pe 25 de metri. ♦ (Cu sens distributiv) Cate trei spectacole pe saptamana. ♦ (Formeaza expresii si locutiuni) Pe apucate.
Pe larg.
Pe nume.
Pe din doua.
Pe terminate.
4. (Introduce un complement circumstantial de cauza, adesea cu nuanta finala) Din cauza.
Se contrazic pe nimicuri. ♦ În urma, ca urmare.
L-a certat pe spusa unui copil.
5. (Introduce un complement circumstantial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., sa...
S-a asternut pe somn.
6. (În formule de juramant) Pe cinstea mea. IV. (Urmat de un atribut) Are un semn pe toata viata. [Varianta: (invechit si popular) Pre prep.] – Limba Latina Super, per.

Varianta definitie 2: Pe antonim: sub

Varianta definitie 3: PE prep.
1. (local) verifica cuvantul: deasupra.
2. (local) (invechit) spre. (- fata pamantului.)
3. (local) verifica cuvantul: in. (Au poposit - culme.)
4. (local) (regional) intre. (Ia cojocul - umeri.)
5. (local) verifica cuvantul: peste. (Cade ploaia - noi.)
6. (termen comercial; modal-instrumen-tal) pentru, per. (900 de lei - kg de grau.)

Varianta definitie 4: Pe prep.

Varianta definitie 5: PE prep. I. 1) (exprima un raport locativ, indicand suprafata unui obiect) Floarea e pe fereastra. 2) (exprima un raport temporal) A venit pe trei zile.
Programa pe trimestru. 3) (exprima un raport modal) A iesit pe furis. 4) (exprima un raport instrumental) Cu; cu ajutorul. Merge pe cal. 5) (exprima un raport completiv) L-am chemat pe Vasile la mine. 6) (exprima un raport de echivalenta) Pentru. A dat multe mii de lei pe casa. 7) (exprima un raport de referinta) Poarta pica pe el.
II. (in locutiuni) 1) Pe deasupra a) (exprima un raport spatial, indicand situarea mai sus de ceva sau de cineva) Pe deasupra caselor treceau in zbor stoluri de pasarele; b) in plus; mai mult. s-a acordat si un premiu pe deasupra. 2) Pe din (exprima un raport spatial sau modal, indicand directia, modul realizarii actiunii) Pe din laturi.
Pe din dos. 3) Pe dupa a) (exprima un raport temporal, indicand cu aproximatie timpul posterior) Ședinta se amana pe dupa sarbatori; b) (exprima un raport spatial, indicand cu aproximatie situarea de dincolo de ceva sau de cineva) Drumul trece pe dupa scoala. 4) Pe la a) (exprima un raport locativ, indicand cu aproximatie locul) Pe la sud seceta a fost mai mare; b) (exprima un raport temporal, indicand cu aproximatie timpul) A sosit pe la amiaza. 5) Pe langa a) (exprima un raport spatial) Prin apropiere. A trecut pe langa casa noastra; b) (exprima un raport comparativ) În comparatie cu; fata de. Parea un copil pe langa acest om zdravan; c) (exprima un raport cumulativ) În afara de.
Pe langa necazul ce-l avea si grindina ii strivise via. 6) Pe sub a) (exprima un raport spatial, indicand locul situarii mai jos de ceva) Mergeam pe la umbra, pe sub copaci; b) (exprima un raport temporal, indicand cu aproximatie timpul) Spre; inspre. Au ajuns pe sub amiaza. 7) Pe cand v. CÂnd. iii. (in componenta formelor de juramant) Pe cinstea (sau onoarea) mea.
Pe cuvant de cinste. /<lat. super, per

Varianta definitie 6: Pe prep. –
1. Peste, deasupra: pe bolta alburie (Eminescu); cum sade? bolnav in pat? Nu, sanatos, pe pat (Alecsandri). –
2. La, in: saruta fata pe frunte (Sadoveanu); pe ginduri cad (Eminescu). –
3. Peste (indica ideea de repetitie): scrisori pe scrisori (N. Costin). –
4. Indica o relatie bidimensionala: camera secretarului, mare de vreo trei metri pe patru (Cocea). –
5. Spre, inspre (sens local): usa se deschidea pe-afara (Fundescu); hai sa ne’ntoarcem pe-acasa (Alecsandri). –
6. În (sens temporal): pe o frumoasa zi de vara (Odobescu). –
7. Pina (sens local si temporal): o sticluta de spiterie plina pe sfert (Bassarabescu). –
8. Pina la (indica anii neimpliniti ai virstei): una-i de 16 pe 17 (Alecsandri). –
9. Circa, mai mult sau mai putin (arata aproximatia): pleca de acasa pe la rasaritul soarelui (Gane). –
10. Cu, pe timpul (sens temporal): pe toamna (Ghica).
11. Prin intermediul, cu ajutorul (sens modal): au strins oaste pe bani (Urechia); gaseste usa salii pe pipaite (Caragiale). –
12. Pentru (arata scopul): eu n-am venit pre bataie, ce pre pace (Neculce); zaharicale pe diseara (Alecsandri); jucau uneori pe cite-o prajitura (Bassarabescu). –
13. Contra, impotriva: ati trimis cu pira pre Urechia (Doc.
Mold. 1617). –
14. Fiecare (sens distributiv): am un bucatar cu zece galbeni pe luna (Alecsandri); minca pe zi cite trei care de pine (Sbiera). –
15. Formeaza acuzativul numelor de persoana: astept pe sora-mea (Alecsandri). –
16. Introduce adverb si locutiunile adverb (sens expletiv): cum ai ajuns pe aici? (Ispirescu); pe la noi, in provincie (Alecsandri). – Varianta (invechit) pre, (Moldova) pi, (Munt., vulg.) pa. – Mr., megl. pri, istr. pre.
Limba Latina per (Puscariu 1293; Candrea-Dens., 1396), conform limba albaneza për, limba italiana per (calabr. pe), franceza par, sp., port. por.
În mod general, reproduce sensurile rom. ale lui per si super; in anumite sensuri, totusi, pare sa reproduca limba neogreaca: ϰατά.
Pentru acuzativul personal, conform sp. a si Meyer-Lübke, Rom.
Gramm., III, 351 (explicatia lui Gr.
Nandris, Melanges M. Roques, Paris 1952, III, 1599-65, care se bazeaza pe limba slava (veche) na, nu e convingatoare).
Întrebuintarea acestui acuzativ nu este generala.
Se evita folosirea lui pe cu substantiv articulat si fara atribut: cunosc omul, cunosc pe om, cunosc pe omul bun, dar niciodata cunosc pe omul.
Paralelismul cu sp. nu e intimplator.
Sensul lui pre › pe folosit pentru a indica acuzativul este, ca si in sp., cel al lui ad lat., ca in multe dintre sensurile 5-11, din acelasi inteles se explica folosirea lui expletiva, cind introduce un adverb Comp. presus, adverb (pe deasupra; superior); prejos, adverb (dedesubt, inferior), ambele folosite doar la comparativ; precum, adverb (cum, asa cum). – Conform: peste.