Peți
Definitie, sens si explicatie
1Peți, petesc, verb Iv.
Tranzitiv A cere o fata in casatorie in numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul parintilor sau al rudelor fetei. – Limba Latina Petere.
Tranzitiv A cere o fata in casatorie in numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul parintilor sau al rudelor fetei. – Limba Latina Petere.
2Peți verb a cere, (popular) a impeti, a starosti, (Transilvania) a votri. (- fata de la parinti.)
3Peti verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural petesc, imperfect 3 singular petea; conjunctie: prezent 3 singular si plural peteasca
4A Peți -esc tranzitiv (fete) A cere in casatorie prin mijlocitori; a starosti. /<lat. petere
5Peti (petesc, petit), verb – A cere mina, a cere in casatorie.
Limba Latina petĕre (Philippide, Principii, 44; Densusianu, Hlr., 149; Puscariu 1202; Candrea-dens., 1370; Rew 6444), prin intermediul unei varianta populare *petῑre, conform verifica cuvantul: nap. pezzire „a cere de pomana”, limba italiana pezzente „cersetor”, sp., port. pedir. – Derivat petit, substantiv neutru (cerere in casatorie); petitor, substantiv masculin (pretendent; mijlocitor de casatorii); petitoare, substantiv feminin (mijlocitoare de casatorii); petitorie, substantiv feminin (petit; indeletnicirea de a peti).
Limba Latina petĕre (Philippide, Principii, 44; Densusianu, Hlr., 149; Puscariu 1202; Candrea-dens., 1370; Rew 6444), prin intermediul unei varianta populare *petῑre, conform verifica cuvantul: nap. pezzire „a cere de pomana”, limba italiana pezzente „cersetor”, sp., port. pedir. – Derivat petit, substantiv neutru (cerere in casatorie); petitor, substantiv masculin (pretendent; mijlocitor de casatorii); petitoare, substantiv feminin (mijlocitoare de casatorii); petitorie, substantiv feminin (petit; indeletnicirea de a peti).