Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Pisa

1 * Cuvantul cu diacritice: pisá
Cuvantul fara diacritice: pisa

Definitie: PISA, pisez, verb I. Tranzitiv 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etcetera), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etcetera; prin extensiune a dansa, a juca. 3. Figurativ A bate tare, a snopi în bătaie. 4. Figurativ A plictisi, a bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru; a pisălogi. – Limba Latina pi(n)sare.

2 * Cuvantul cu diacritice: pisá
Cuvantul fara diacritice: pisa

Definitie: PISA verb verifica cuvantul: bate, bătători, bătuci, bodogăni, cicăli, dăscăli, decortica, îndesa, piua, plictisi, presa, sâcâi.

3 * Cuvantul cu diacritice: pisá
Cuvantul fara diacritice: pisa

Definitie: PISA verb a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, (învechit și popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familiar) a pisăgi. (A - sare.)

4 * Cuvantul cu diacritice: pisá
Cuvantul fara diacritice: pisa

Definitie: pisa verb, indicativ prezent 1 singular pisez, 3 singular și plural pisează

5 * Cuvantul cu diacritice: a pisá -éz
Cuvantul fara diacritice: pisa

Definitie: A PISA -ez tranzitiv 1) (corpuri solide) A preface în fărâme cu ajutorul unei unelte. - piper. 2) fig. (ființe) A bate crunt; a snopi în bătaie. 3) fig. (persoane) A deranja întruna, repetând insistent același lucru; a necăji; a plictisi. limba latina pi[n]sare

6 * Cuvantul cu diacritice: pisá piséz pisát
Cuvantul fara diacritice: pisa

Definitie: pisa (pisez, pisat), verb – 1. A strivi, a zdrobi. – 2. A sparge, a sfărîma. – 3. A molesta, a persecuta. – Mr. chisedz(u), chisare. Limba Latina pῑsāre, forma popular în loc de pinsare (Diez, Gramm., I, 19; Meyer, Alb. St., IV, 110; Pușcariu 1325; Candrea-Dens., 1395; REW 6517), conform limba italiana pigiare (calabr. pisare), prov. pizar, franceza piser, sp., port. pisar. – Derivat pisoca, verb (Oltenia, a tritura, a urlui), cu sufix expresiv -ca; pisoacă, substantiv feminin (Oltenia, pisare, pisat); pisălog, substantiv neutru (obiect de pisat; plictisitor, supărător, obositor), conform calabr. pisaluru și, pentru semantism, sp. majadero; pisălogi, verb (a pisa; a molesta, a sîcîi); pisălogeală, substantiv feminin (sîcîială, vorbă lungă); pîsat (var. Banat pîsat, Mold. păsat, pasat), substantiv neutru (grîu pisat, mei sau porumb zdrobit, grîu fiert; grîu, porumb fiert cu lapte), a cărui relație cu limba latina quassatum „melițat” (Pușcariu, Dacor., II, 716) e posibilă, fără a fi necesară; pisătură (var. chisătură), substantiv feminin (Trans., păsat); pisăza, verb (Banat, a melița); pisăgi (var. pisogi), verb (a melița), prin încrucișare cu chesăgi; pisăgeală, substantiv feminin (melițare, argăsit); pisoi, substantiv neutru (pisălog).