Definitie Piuă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PiUĂ, pive, substantiv feminin
1. Instalatie sau masina folosita pentru impaslirea tesaturilor de lana prin frecarea si presarea lor intre doi cilindri rotitori si prin lovirea lor cu ciocane de lemn intr-un mediu cald si umed.
2. Vas de lemn, de metal sau de piatra de diverse forme si marimi, cu peretii si cu fundul gros, in care se piseaza diverse substante sau corpuri solide.
3. Parte a steampului in care se zdrobeste un minereu.
4. Scobitura in piesa unei instalatii, care serveste la fixarea sau la rotirea altei piese din instalatia respectiva.
5. (Înv. si reg.) Mortier.
6. (Pop.; in expresie) A se pune piua (sau in piua) = a se ghemui pentru a servi ca treapta cuiva care vrea sa ajunga la un loc inalt sau pentru a lua pe cineva in carca. [Pronuntat: pi-ua. – Pl. si: piue. – Varianta: (invechit si reg.): Piva substantiv feminin] – Limba Latina *pilla.

Varianta definitie 2: PiUĂ substantiv verifica cuvantul: adapatoare, jgheab, mortier, troaca, uluc.

Varianta definitie 3: PiUĂ substantiv
1. (regional) darsta, (Transilvania) duba, (Transilvania si Bucovina) steaza, (Transilvania si Maram.) valtoare, (invechit) menghina. (- pentru impaslirea dimiei.)
2. (MILITAR) (regional) mojar, treasc. (Tunul primitiv numit -.)

Varianta definitie 4: Piua substantiv feminin (silabe -ua), g.-d. art. pivei; plural pive

Varianta definitie 5: PiUĂ pive f. 1) Vas (de lemn, de metal, de piatra etcetera), de diverse forme, in care se piseaza diferite produse alimentare sau materiale solide. ♢ A bate apa in - (sa se aleaga untul) a) a flecari; b) a munci fara nici un folos. 2) Masina sau instalatie pentru impaslirea tesuturilor de lana. 3) cuvant invechit Tun primitiv care se incarca pe la gura tevii. [G.-D. Pivei; Sil. -ua] /<lat. pilla

Varianta definitie 6: Piua (piue), substantiv feminin –
1. Vas de pisat. –
2. Dirsta. –
3. (Înv.) Tun primitiv. –
4. Parte a steampului, scobitura in instalatii, broasca, piulita. – Varianta piva.
Limba Latina pilla in loc de pila (Puscariu 1327; Candrea-Dens., 1387; REW 6496).
Forma cu ll apare la Du Cange; varianta, ca in maduva.
Pl. piue, piua nu se foloseste in prezent. – Derivat piuar, substantiv masculin (dirstar); piulita, substantiv feminin (vas de pisat; piesa cu filet).