Planta

Planta, plantez, verb I. Tranzitiv
1. A înfige în pământ puieți, răsaduri etc. pentru a se dezvolta; a acoperi un teren cu puieți, răsaduri etc.; a sădi.
2. A fixa în pământ un stâlp, un par etc.
Expresie (Reflexiv) A se planta în fața cuiva = a se opri în mod inoportun sau ostentativ în față cuiva.
3. A îngropa mine pe o porțiune de teren; a mina. – Din franceză Planter, latină Plantare.

DEX – dicționarul explicativ

A planta plantez tranzitiv 1) (butași, puieți, răsad etc.) A pune în pământ ca să crească; a sădi. 2) (stâlpi, pari etc.) A înfige în pământ fixând. 3) militar (mine) A pune pe o anumită suprafață (pentru a arunca în aer). /<franceză planter, latină plantare

NODEX – noul dicționar explicativ

Planta verb I. tranzitiv
1. A sădi (pomi, plante).
2. A înfige în pământ (un stâlp, un par etc.).
3. A instala mine pe un teren. [Conform franceză planter, latină plantare].

DN – dicționar de neologisme

Planta verb I. tranzitiv
1. a sădi (pomi, plante).
2. a înfige în pământ (un stâlp, un par etc.).
a instala în decor (în scenă, pe un platou de filmare).
3. (militar) a instala mine pe un teren.
4. a fixa cu insistență.
5. (familiar) a părăsi brusc pe cineva.
II. reflexiv (figurat, familiar) a se posta (ostentativ), a se proțăpi (în fața cuiva). (< franceză planter, latină plantare)

MDN – marele dicționar de neologisme