Definitie Pune - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PÚNE, pun, verb III.
A aseza, a instala, a plasa intr-un loc. ♢ Expresie A pune foc = A) a incendia; B) figurat a inrautati situatia.
A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) actiunii focului (pentru a fierbe, a gati etcetera).
A pune (cuiva ceva) la picioare (sau la picioarele cuiva) = a oferi (cuiva ceva util, valoros).
A pune (cuiva ceva) inainte = a da (cuiva ceva) de mancare.
A pune (ceva) la cantar (sau in cumpana, in balanta) = a cumpani, a chibzui (importanta, valoarea etcetera) pentru a putea lua o hotarare intemeiata.
A pune gura (pe ceva) = a gusta sau a manca (ceva).
A pune ochii (pe cineva sau ceva) = a se opri cu interes (asupra cuiva sau a ceva), a remarca, a dori sa obtina; a supraveghea.
A pune piciorul (undeva) = a sosi (undeva).
A pune ochii (sau privirea, nasul, capul) in pamant = a avea o atitudine modesta, plecand privirea; a se rusina, a se sfii. (Familiar) A pune osul = a munci din greu.
A pune umarul = a-si aduce contributia la o actiune; a contribui.
A(-si) pune (ceva) in (sau de) gand (sau in cap, in minte) = a avea intentia de a..., a planui, a decide.
A pune o vorba (buna) sau un cuvant (bun) (pentru cineva) = a interveni in favoarea cuiva.
A pune coarne = A) a face o relatare cu adaosuri exgerate, neverosimile, inventate; B) a-si insela sotul.
A pune (o chestiune, un subiect etcetera) pe tapet = a aduce (o chestiune etcetera) in discutie.
Unde (mai) pui ca... = fara a mai socoti ca...; presupunand, considerand ca...
A pune paie pe (sau peste) foc = a contribui la inrautatirea unei situatii grave, dificile.
A pune (pe cineva) jos = a tranti (pe cineva) la pamant.
A pune (pe cineva) sub sabie sau a pune (cuiva) capul sub picior = a ucide.
A pune (pe cineva) la zid = A) a impusca; B) a condamna, a demasca, a dezaproba. (Familiar) A pune bine (pe cineva) = a face cuiva rau, uneltind impotriva lui.
A(-si) pune capul (sau gatul) (la mijloc) pentru cineva (sau ceva) = a-si primejdui viata; a fi singur, a garanta pentru cineva sau de ceva.
A pune (ceva) pe hartie = a insemna, a nota.
A pune (o melodie) pe note = a transpune o melodie pe note muzicale. (Refl.) A se pune bine cu (sau pe langa) cineva = a intra in voie cuiva, a se face placut cuiva (prin adulare, linguseli, spre a obtine avantaje). ♦ Tranzitiv A intinde, a expune. ♢ Expresie A pune (cuiva ceva) in vedere = a atrage (cuiva) atentia, a aduce la cunostinta. ♦ Reflexiv A se depune, a se asterne; figurat a incepe, a se ivi.
S-a pus zapada.
S-a pus o iarna grea.
2. Tranzitiv A aduce pe cineva intr-o situatie noua neasteptata, a face pe cineva sa ajunga intr-o anumita stare.
L-a pus in inferioritate. ♦ A aseza, a numi pe cineva intr-un rang, intr-o demnitate, intr-o slujba; a determina, a fixa locul, ierarhia cuiva intre mai multi. ♢ Expresie A pune (pe cineva) in paine = a angaja (pe cineva) intr-o slujba spre a-si castiga existenta.
A pune (pe cineva) in disponibilitate (sau, familiar, pe liber) = a concedia, a elibera (pe cineva) dintr-o slujba.
3. Tranzitiv si reflexiv A (se) aseza intr-un anumit fel, intr-o anumita pozitie. ♢ Expresie (Tranzitiv) A pune (fire, fibre) in doua (sau in trei, in patru etcetera) = a forma un manunchi din doua (sau trei etcetera) fire. ♦ Tranzitiv A atarna, a agata.
4. Tranzitiv A face sa stea intr-un anumit loc, a aseza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit, a depune la locul lui, a plasa; prin extensiune a aseza intr-un anumit loc fata de alte obiecte de acelasi fel, a aranja, a situa. ♢ Expresie A pune caii = a inhama.
A pune in scena = a regiza, a monta o piesa de teatru. ♦ A planta, a sadi, a semana.
5. Tranzitiv si reflexiv A(-si) aseza pe corp obiectele de imbracaminte necesare; a (se) imbraca sau a (se) incalta.
6. Tranzitiv A depune valori banesti (in pastrare, spre fructificare etcetera); a investi valori banesti. ♢ Expresie A pune deoparte = A) a economisi; B) a rezerva (pentru cineva).
A pune pret = a oferi un pret mare; prin extensiune a considera valoros, merituos.
7. Tranzitiv A fixa, a stabili; orandui, a institui.
A pune impozite.
A pune un diagnostic.
8. Reflexiv (Popular) A se impotrivi, a sta impotriva.
Te pui pentru un fleac! ♢ Expresie A se pune in calea cuiva = a impiedica pe cineva sa actioneze.
9. Reflexiv recipr.
A se lua la intrecere, a se masura sau a se compara cu cineva. ♢ Expresie (Tranzitiv).
A pune (de) fata sau fata in fata = a compara; a confrunta.
10. Reflexiv A tabari asupra cuiva, a se repezi la cineva.
11. Tranzitiv A face, a determina pe cineva sa execute un lucru; a indemna; a sili, a obliga. ♦ A imboldi; a asmuti.
12. Reflexiv (Adesea cu determinari introduse prin prep. „pe”) A incepe o actiune, a se apuca (cu staruinta) de ceva. ♢ Expresie A se pune cu gura pe cineva = a cicali pe cineva sau a insista pe langa cineva. (Regional) A se pune (cu rugaminti, cu vorbe dulci etcetera) pe langa cineva = a ruga insistent pe cineva.
A se pune pe ganduri = a deveni ganditor, ingrijorat.
E pus pe... = e gata sa... (Tranzitiv) A-si pune puterea sau (toate) puterile = a-si da toata silinta, a se stradui.
13. Tranzitiv (În loc. si expresie) A pune (pe cineva sau ceva) la proba (sau la incercare) = a incerca pe cineva sau ceva (spre a-i cunoaste valoarea, insusirile).
A pune (pe cineva) la cazne = a cazni, a chinui.
A pune o intrebare (sau intrebari) = a intreba, a chestiona.
A pune stavila = a stavili.
A pune in primejdie = a primejdui.
A-si pune nadejdea (sau speranta, credinta) in cineva sau ceva = a nadajdui, a se increde in ajutorul cuiva sau a ceva.
A pune temei = a se bizui, a se intemeia.
A pune vina (pe cineva sau ceva) = a invinui (pe nedrept).
A pune in (sau pe) seama (sau la activul) cuiva (sau a ceva) = a atribui (pe nedrept).
A pune graba = a se grabi.
A pune nume (sau porecla) = a numi, a porecli.
A pune in valoare = a valorifica.
A pune in evidenta = a evidentia, a sublinia, a releva.
A pune la indoiala = a se indoi.
A pune la socoteala = a socoti, a ingloba.
A pune in loc = a inlocui.
A pune iscalitura = a iscali.
A pune ramasag (sau pariu) = a paria.
A pune aprobarea = a aproba. [Prez. indicativ si: (regional) pui] – Limba Latina Ponere.

Varianta definitie 2: PÚNE verb verifica cuvantul: aseza, pierde, sta, sedea.

Varianta definitie 3: PÚNE verb
1. verifica cuvantul: culca. *
2. (familiar figurativ) a se aseza, a se asterne. (Se - pe carte, pe invatatura)
3. a aseza, a lua. (L-a - pe genunchi.)
4. a aseza, (regional) a alipui. (- cana pe masa.)
5. verifica cuvantul: depune.
6. verifica cuvantul: plasa.
7. verifica cuvantul: aranja.
8. verifica cuvantul: asterne.
9. a aranja, a aseza, a asterne, a pregati. (- masa.)
10. a depune. (- pe birou tot ce ai in buzunare.) *
11. (figurativ) a se lasa. (S-a - o iarna grea.)
12. verifica cuvantul: urca.
13. verifica cuvantul: turna.
14. verifica cuvantul: intinde.
15. verifica cuvantul: imprastia.
16. a adauga. (- putina sare la supa.)
17. verifica cuvantul: ascunde.
18. verifica cuvantul: aplica.
19. a aplica, a prinde. (Îsi - barba si mustati.)
20. verifica cuvantul: coase.
21. verifica cuvantul: rezema.
22. a fixa, a prinde. (- olanele pe casa.)
23. verifica cuvantul: inhama.
24. verifica cuvantul: injuga.
25. a-si imbraca, a-si lua. (Și-a - haina si a plecat.)
26. a imbraca, a trage. (- camasa pe tine.)
27. verifica cuvantul: incalta.
28. verifica cuvantul: planta.
29. verifica cuvantul: semana.
30. verifica cuvantul: baga.
31. verifica cuvantul: incuia.
32. verifica cuvantul: inchide.
33. verifica cuvantul: alege.
34. verifica cuvantul: inscauna.
35. verifica cuvantul: desemna.
36. verifica cuvantul: indica.
37. verifica cuvantul: fixa.
38. verifica cuvantul: compara.
39. verifica cuvantul: intrece.
40. verifica cuvantul: incepe.

Varianta definitie 4: Pune verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural pun, 2 singular pui, 1 plural punem, perf. substantiv 1 singular pusei, 1 plural puseram; conjunctie: prezent 3 singular si plural puna; ger. punand; part. pus

Varianta definitie 5: A PÚNE pun tranzitiv I. 1) (obiecte sau fiinte) A face sa stea (orizontal, vertical sau atarnat); a aseza. - stiloul pe carte. - paltonul pe umerar. - copilul in carucior. ♢ - (sau A asterne, a inchina) Ceva la picioarele cuiva verifica cuvantul: Picior. - piciorul in prag v. Picior. - pe note (O melodie) a inregistra (o melodie) cu ajutorul notelor muzicale; a compune o melodie. - in scena (O piesa) a inscena (o piesa). - ochii (sau Ochiul) Pe cineva (sau Pe ceva) a) a ravni la cineva (sau la ceva); b) a urmari cu gand rau pe cineva. - (sau A lasa) Ochii (sau Privirea, nasul, capul) In pamant a fi cuprins de un sentiment de jena sau vinovatie. - umarul a contribui la ceva; a ajuta. A-si - in gand a intentiona. - problema a atrage atentia asupra unei probleme. - la cantar a chibzui, dand aprecierile necesare. A-si - mintile (sau Creierul) In miscare a se gandi mai adanc; a-si concentra gandul. - (Pe cineva) Pe foc (sau Pe jaratic) a) a enerva tare (pe cineva) spunandu-i ceva neplacut; b) a grabi (pe cineva) sa actioneze; a zori. A-si - (sau Da) Capul (La mijloc) a garanta cu viata. A-si - viata in primejdie verifica cuvantul: ViaȚĂ. - (Ceva) La inima verifica cuvantul: inimĂ. -(Ceva) In gura verifica cuvantul: gurĂ. - bete in roate verifica cuvantul: BĂȚ. Unde mai pui ca ... daca mai ei la socoteala si ... 2) A desemna ca potrivit (intr-o functie); a numi. - sef de sectie. - bibliotecara. 3) A lasa de o parte (drept rezerva). - cartofi pentru samanta. ♢ - mana de la mana verifica cuvantul: MÂNĂ. - deoparte a ascunde cu un anumit scop. - pret a socoti ca valoros. 4) (obiecte de imbracaminte si incaltaminte) A potrivi pe corp. A-si - caciula. 5) (obiecte sau piese prevazute pentru a constitui un ansamblu cu altele) A aranja fixand (la locul cuvenit). - ata in ac. ♢ - masa a pregati si a aseza pe masa toate cele necesare pentru a servi mancarea. - cu botul pe labe (Pe cineva) verifica cuvantul: bot. - (Ceva sau Pe cineva) La punct verifica cuvantul: Punct. 6) (seminte, arbori etcetera) A introduce in sol (pentru vegetare). 7) (fiinte) A determina la o actiune (prin constrangere). - sa citeasca. - sa manance. ♢ - (Cuiva) Unghia in gat a forta sa actioneze, nelasandu-i nici o posibilitate de abatere. 8) (substante) A adauga ca ingredient. - sare in supa. 9) A face sa se puna. II. (in imbinari) 1) (sugerand ideea de prezentare publica) - in circulatie. - la vot. ♢ - la bataie verifica cuvantul: BĂtaie. 2) (sugerand ideea de instituire a unei plati) - bir. - impozit. - vama. 3) (sugerand ideea de situare in conditii speciale) - in inferioritate. - in incurcatura. 4) (redand sensul verbului de acelasi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic) - amenda a amenda. - diagnosticul a diagnostica. - in valoare a valora. - ramasag (sau Pariu) a paria. - nume a numi. - porecla a porecli. - stavila a stavili. - stapanire a stapani. - la adapost a adaposti. - la cantar a cantari. - la cazne a cazni. - la incercare a incerca. - la socoteala a socoti. - capat (sau Sfarsit) a sfarsi. - iscalitura a iscali. - in loc a inlocui. ♢ A-si - capat zilelor a se sinucide. /<lat. ponere

Varianta definitie 6: A SE PÚNE ma pun intranzitiv I. 1) popular A se instala pentru a sedea; a se aseza. ♢ - bine pe langa (sau Cu) Cineva a cauta sa obtina avantaje prin lingusire. 2) (despre substante pulverulente) A se aseza pe o suprafata, formand un strat; a se asterne. S-a pus praf pe sticla. 3) popular A sta impotriva; a se impotrivi; a se opune. ♢ - in poara v. PoarĂ. - (sau a sta) in calea cuiva a) a nu lasa pe cineva sa treaca; b) a incurca pe cineva sa realizeze ceva. A nu - cu cineva a nu admite pe cineva ca obiect de comparatie. 4) popular (despre persoane) A intra la lucru. S-a pus vanzatoare.
II. (in imbinari sugerand ideea de antrenare in ceva) - pe lucru. - pe ganduri. - pe ras. - pe plans. ♢ - cu gura pe cineva a cicali pe cineva. /<lat. ponere

Varianta definitie 7: Pune (pun, pus), verb –
1. A aseza, a amplasa. –
2. A dispune, a pregati. –
3. A (se) situa, a (se) plasa. –
4. A numi, a instala, a preda.
5. A introduce, a fixa. –
6. A impune, a stabili. –
7. A comanda, a sili, a indemna. –
8. A recurge la ... –
9. A obliga, a forta. –
10. A expune, a risca. –
11. A (se) folosi, a (se) intrebuinta. –
12. A imbraca, a purta. –
13. A presupune, a admite. –
14. A socoti, a calcula. –
15. (Refl.) A se aseza. –
16. (Refl.) A iesi afara, a avea scaun. –
17. (Refl.) A se baga, a intra in, a se intinde. –
18. (Refl.) A ase opune, a rezista. –
19. (Refl.) A se certa, a se bate. –
20. (Refl.) A intra in serviciu. –
21. (Refl.) A incepe, a se asterne, a se produce o intemperie. – Mr., megl. pun, pus, istr. pur, pus.
Limba Latina pōnĕre (Puscariu 1401; Candrea-Dens., 1461; REW 6647), conform limba italiana porre (logud. ponnere), prov. ponre, franceza pondre „a depune oua”, sp. poner, port. pôr.
Persoana a doua a prezentului, pui ‹ ponis, a influentat-o pe prima, eu pun, care se pronunta adesea eu pui; la fel sa pun, sa pui; gerunziul punind si puind, cu sufix de agent punator si puitor.
La fel se pot conjuga si derivatele lui (apune, depune, supune, rapune, despune, spune, prepune) ca si veni si tine.
S-au adaptat la conjug. lui toate der. imprumutate din franceza poser; compune, verb; impune; dispune; presupune; repune; contrapune etcetera Derivat puitor, substantiv masculin (persoana care pune ceva; lucrator care alimenteaza presa de imprimat); puitoare, substantiv feminin (lucratoare care alimenteaza presa de imprimat); puitura, substantiv feminin (semanat; cusatura de ie); pus, substantiv neutru (actiunea de a pune); pusatura, substantiv feminin (invechit, asezare, pozitie; boala rezultata din vraji; farmece); pusoare, substantiv feminin (situatie; pozitie; vita-de-vie sadita recent; Trans., asteptare, pinda, post de vinatoare).
Conform: apune, depune, prepune, rapune, supune.
Derivat neol. compune, verifica cuvantul: mai sus; contrapune, verb; expune, verb; interpune, verb; justapune, verb; opune, verb; propune, verb; suprapune, verb