1
Plectru, plectre, substantiv neutru Placă mică de metal, de os, de celuloid sau de alt material, cu care se ciupesc coardele unor instrumente muzicale. – Din franceză Plectre, latină Plectrum.
DEX – dicționarul explicativ
2
Plectru plectre feminin Placă mică (de metal, de os etc.) cu care se pun în vibrație coardele unor instrumente muzicale (chitară, balalaică etc.). /<franceză plectre, latină plectrum
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Plectru substantiv neutru Mică placă de metal, de lemn etc. ascuțită la un capăt, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente; pană. [< franceză plectre, conform latină plectrum, greacă plektron].
DN – dicționar de neologisme
4
Plectru substantiv neutru pană, mică placă de lemn, metal, fildeș sau material plastic, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente muzicale. (< franceză plectre, latină plectrum, greacă plektron)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Plectru substantiv neutru, articulat plectrul; plural plectre
DOOM – dicționarul ortografic