Plăcintor
Definitie, sens si explicatie
1Plăcintor substantiv verifica cuvantul: facalet, sucitor, vergea.
2Placintor, placintoare, substantiv neutru (regional)
1. sucitor (pentru intins foi de aluat), placintar.
2. bucata dreptunghiulara de lemn cu care se calca rufele de panza groasa; mangalau.
1. sucitor (pentru intins foi de aluat), placintar.
2. bucata dreptunghiulara de lemn cu care se calca rufele de panza groasa; mangalau.