Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ponor

1 * Cuvantul cu diacritice: ponór
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: PONOR, ponoare, substantiv neutru 1. (Popular) Povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren. 2. Formă de relief rezultată prin asocierea liniară și laterală a dolinelor, care dă terenurilor calcaroase un aspect adâncit. – Din limba slava (veche) ponorŭ.

2 * Cuvantul cu diacritice: ponór
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: PONOR substantiv verifica cuvantul: gârlă.

3 * Cuvantul cu diacritice: ponór
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: PONOR substantiv verifica cuvantul: râpă.

4 * Cuvantul cu diacritice: ponór
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: ponor substantiv neutru, plural ponoare

5 * Cuvantul cu diacritice: ponór -oáre
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: PONOR -oare n. Coastă abruptă rezultată din surpări sau prăbușiri de teren. bulgara, limba sarba: ponor

6 * Cuvantul cu diacritice: ponór
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: ponor, ponoare, substantiv neutru (popular) 1. povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea unor straturi de teren; râpă. 2. loc necultivat; pârloagă. 3. munte înalt cu creasta golașă, lipsită de vegetație. 4. deal cu coama înaltă și rotundă. 5. mică apă curgătoare; gârlă; apă stătătoare mai mare decât o baltă. 6. poiană (într-o pădurice). 7. vizuină, bârlog (într-o regiune accidentată). 8. casă mică și scundă. 9. (figurativ) necaz, supărare, nenorocire; amar. 10. greșeală, vină. 11. mulțime, număr mare.

7 * Cuvantul cu diacritice: ponór ponoáre
Cuvantul fara diacritice: ponor

Definitie: ponor (ponoare), substantiv neutru – Stîncă ascuțită; văgăună, groapă, rîpă. Sl. ponorŭ „loc unde un rîu se pierde sub pămînt” (Cihac, II, 276; Conev 39). – Derivat ponorî, verb (a se prăbuși, a se surpa); ponoritură, substantiv feminin (surpătură); ponoros, adjectiv (plin de povîrnișuri).