Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Porc

1 * Cuvantul cu diacritice: porc
Cuvantul fara diacritice: porc

Definitie: PORC, porci, substantiv masculin 1. Mamifer domestic omnivor, cu capul de formă conică, cu botul alungit, cu corpul acoperit cu păr aspru, scurt și relativ rar, crescut pentru carnea și grăsimea lui (Sus scrofa domestica). ♢ Porc sălbatic (sau mistreț) = mistreț. ♢ Expresie A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important spre a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe. A mâna porcii la jir = a dormi sforăind tare. N-am păzit (sau n-am păscut) porcii împreună = nu suntem egali spre a-ți permite gesturi de familiaritate cu mine. A îngrășa porcul în ajun = a încerca (zadarnic) să recuperezi în ultimul moment timpul multă vreme pierdut. A face (pe cineva) albie (sau troacă) de porci = a certa (pe cineva) cu vorbe aspre, injurioase. ♦ P. restr. Carne de porc (1). ♦ Compuse: porc-spinos (sau -ghimpos) = (la plural) gen de mamifere rozătoare, sălbatice, de talie mijlocie, cu spatele și părțile laterale acoperite de spini lungi, puternici și cu pieptul și abdomenul prevăzute cu peri tari (Hystrix); (și la singular) animal care face parte din acest gen; porc-de-mare = pește marin de culoare neagră, cu corpul acoperit de solzi ascuțiți care conțin venin (Scorpaena scrofa). 2. Epitet depreciativ pentru un om obraznic, grosolan, nerușinat, josnic, ticălos, mișel. ♢ Expresie Porc de câine = om de nimic, netrebnic, ticălos. – Limba Latina porcus.

2 * Cuvantul cu diacritice: porc
Cuvantul fara diacritice: porc

Definitie: PORC substantiv 1. (ZOOL.; Sus scrofa domestica) (popular) râmător, râtan, (învechit) sfin. 2. (ZOOL.) porc mistreț (Sus scrofa) = mistreț, porc sălbatic, (rar) porc de pădure, (învechit și reg.) gligan; porc sălbatic verifica cuvantul: porc mistreț. 3. (IHT.) porc-de-mare verifica cuvantul: scorpie-de-mare. 4. (ASTRON.; la plural art.) (popular) vierii (plural art.), scroafa-cu-purcei.

3 * Cuvantul cu diacritice: porc
Cuvantul fara diacritice: porc

Definitie: porc substantiv masculin, plural porci

4 * Cuvantul cu diacritice: porc -ci
Cuvantul fara diacritice: porc

Definitie: PORC -ci m. 1) Animal domestic de talie medie, cu corp masiv, acoperit cu păr aspru, cu cap conic și picioare scurte, crescut, în special, pentru carne și grăsime. ♢ - sălbatic mistreț. - spinos (sau ghimpos) mamifer rozător de talie medie, acoperit pe spinare și pe părți cu spini lungi și tari. --de-mare pește marin de talie medie, de culoare neagră, având țepi ascuțiți și veninoși. A se purta ca un - a se purta urât, grosolan. A mâna -cii la jir a sforăi tare în timpul somnului. Cine se bagă (sau se amestecă) în tărâțe, îl mănâncă -cii cine se bagă (sau se amestecă) unde nu trebuie, se alege cu neplăceri. 2) figurativ depr. Om mârșav, neobrăzat. limba latina porcus

5 * Cuvantul cu diacritice: porc pórci
Cuvantul fara diacritice: porc

Definitie: porc (porci), substantiv masculin – Rîmător, rîtan. – Mr. porcu, megl., istr. porc. Limba Latina porcus (Pușcariu 1353; Candrea-Dens., 1426; REW 6666), conform vegl. puark, limba italiana, port. porco, prov., franceza, cat. porc, sp. puerco. – Derivat poarcă (mr., megl. poarcă, istr. porke), substantiv feminin (rar, scroafă; Olt., cep de butoi; joc de copii), din limba latina porca (Pușcariu 1346; REW 6656), conform limba italiana, prov., cat., port. porca, sp. puerca; porcan, substantiv masculin (porc; Mold., grămadă de paie; ciupercă comestibilă, Hydnum imbricatum; persoană murdară și neglijentă); porcar (var. purcar, mr., megl. purcar), substantiv masculin (păzitor de porci), ar putea proveni direct din limba latina porcārius (Pușcariu 1354; Candrea-Dens., 1428; REW 6659), conform limba italiana porcaio, prov. porquier, franceza porcher, cat. porquer, sp. porquero, port. porqueiro); porcăraș, substantiv masculin (purcărel; ploier, Charadrius pluvialis; pasăre, Calidris arenaria); porcărie, substantiv feminin (turmă de porci; murdărie, mîrșăvie, lucru prost); porcesc, adjectiv (de porc); porcește, adverb (ca porcii); porci, verb (a insulta, a porcăi; Mold., a mînca grăsime sau carne în zi de post), pentru ultimul sens conform spurca; porcie, substantiv feminin (rar, porcărie); porcime (var. porcărime), substantiv feminin (turmă de porci); porcină, substantiv feminin (Mold., carne de porc), probabil reprezentant al limba latina porcina (Candrea-Dens., 1430); porcos, adjectiv (murdar; trivial,imoral); porcușor (var. porcan, porcaș, porcoi(aș), porcul(le)ț), substantiv masculin (guvid, Gobio fluviatilis; ploier de munte, Charadrius morinellus); porșor (Trans. varianta Banat părșor), substantiv masculin (grămadă, morman), în loc porcșor (după Conev 51, din bulgara părșor, care trebuie să provină din rom.); porcăreață (mr. purcăreadză), substantiv feminin (cocină), poate direct din limba latina porcarĭcius (Pușcariu 1355; REW 6658), conform limba italiana porchereccia. Conform: purcel, porcoi.