Potrivnic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Potrivnic, -ă, potrivnici, -ce substantiv masculin si feminin:, adjectiv
1. Substantiv masculin si feminin: Adversar, rival, dusman, inamic.
2. Adjectiv Care manifesta o atitudine ostila, dusmanoasa fata de cineva sau de ceva; care se impotriveste; dusmanos. ♦ (Despre vreme) Neprielnic, nefavorabil.
3. Adjectiv Opus, contrar. ♦ (Cu sens local) Care se afla in sens opus, in directie contrara. [Varianta: (invechit) Protivnic, -a adjectiv ] – Din limba slava (veche) Protivĩnikŭ.
1. Substantiv masculin si feminin: Adversar, rival, dusman, inamic.
2. Adjectiv Care manifesta o atitudine ostila, dusmanoasa fata de cineva sau de ceva; care se impotriveste; dusmanos. ♦ (Despre vreme) Neprielnic, nefavorabil.
3. Adjectiv Opus, contrar. ♦ (Cu sens local) Care se afla in sens opus, in directie contrara. [Varianta: (invechit) Protivnic, -a adjectiv ] – Din limba slava (veche) Protivĩnikŭ.
2Potrivnic antonim: adept, prieten, prielnic
3Potrivnic s., adjectiv
1. s., adjectiv verifica cuvantul: dusman.
2. adjectiv verifica cuvantul: dusmanos.
3. adjectiv verifica cuvantul: antagonist.
4. adjectiv verifica cuvantul: dusmanos.
5. adjectiv verifica cuvantul: nefavorabil.
6. adjectiv verifica cuvantul: contradictoriu.
7. adjectiv verifica cuvantul: opus.
1. s., adjectiv verifica cuvantul: dusman.
2. adjectiv verifica cuvantul: dusmanos.
3. adjectiv verifica cuvantul: antagonist.
4. adjectiv verifica cuvantul: dusmanos.
5. adjectiv verifica cuvantul: nefavorabil.
6. adjectiv verifica cuvantul: contradictoriu.
7. adjectiv verifica cuvantul: opus.
4Potrivnic substantiv masculin, adjectiv m. (silabe -triv-), plural potrivnici; f. singular potrivnica, g.-d. art. potrivnicei, plural potrivnice
5Potrivnic -ca (-ci, -ce) 1) si substantival Care se impotriveste. 2) (despre caractere, fenomene etcetera) Care se opune prin felul sau de a fi; opus. 3) (despre timp) Care este neprielnic; nefavorabil. /<sl. protiviniku