Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Prapur

1 * Cuvantul cu diacritice: prápur
Cuvantul fara diacritice: prapur

Definitie: PRAPUR, prapuri, substantiv masculin 1. Steag ostășesc din țările române, prins de obicei în vârful unei lănci; flamură; prin extensiune materialul steagului descris mai sus. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase. 3. (Popular) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu. [Varianta: prapor substantiv masculin] – Din limba slava (veche) praporŭ.

2 * Cuvantul cu diacritice: prápur
Cuvantul fara diacritice: prapur

Definitie: PRAPUR substantiv verifica cuvantul: drapel, mezenter, mezoblast, peritoneu, placentă, steag, stindard.

3 * Cuvantul cu diacritice: prápur
Cuvantul fara diacritice: prapur

Definitie: prapur substantiv masculin, plural prapuri

4 * Cuvantul cu diacritice: prápur -e
Cuvantul fara diacritice: prapur

Definitie: PRAPUR -e n. 1) cuvant invechit Steag militar care era purtat de ostași în vârful lăncii. 2) Steag bisericesc purtat la anumite solemnități sau procesiuni religioase. 3) popular Înveliș membranos al organelor cavității abdominale; peritoneu. limba slava (veche) praporu

5 * Cuvantul cu diacritice: prápur -re
Cuvantul fara diacritice: prapur

Definitie: prapur (-re), substantiv neutru – 1. (Înv.) Steag, stindard. – 2. Steag bisericesc. – 3. Peritoneu. – Varianta prapor. Origine îndoielnică. Din limba slava (veche) praporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 286; Conev 90), conform limba rusa prapor; dar istoria cuvîntului nu este clară (din limba neogreaca: φλάμβουρον, după Miklosich, Fremdw., 119, ipoteză improbabilă; din limba slava (veche) pero „pană”, pariti „a zbura”, după Vasmer, II, 425, soluție puțin convingătoare). S-ar putea porni de la limba greaca (veche) πρατίς „diafragmă” (Diculescu, Elementele, 476), al cărui rezultat rom. prap, ar da plural prapuri, cuvant invechit prapure; în acest caz ar trebui să se admită că limba slava (veche) este împrumut din rom. – Derivat praporcic (var. prapurcic), substantiv masculin (port-drapel), din limba rusa praporčik, secolul XIX, cuvant invechit