Prepune
Definitie, sens si explicatie
1Prepune, prepun, verb Iii.
Tranzitiv
1. (Popular) A banui pe cineva sau ceva, a suspecta; a presupune ceva. ♦ A prevesti.
2. (Rar) A insarcina pe cineva cu o functie; a propune intr-o functie. – Limba Latina Praeponere (dupa pune).
Tranzitiv
1. (Popular) A banui pe cineva sau ceva, a suspecta; a presupune ceva. ♦ A prevesti.
2. (Rar) A insarcina pe cineva cu o functie; a propune intr-o functie. – Limba Latina Praeponere (dupa pune).
2Prepune verb verifica cuvantul: banui, indoi, presupune, prevesti, prezice, profetiza, profeti, propune, proroci, recomanda, suspecta, talmaci, traduce, transpune, vesti.
3Prepune verb → pune
4A prepune prepun tranzitiv 1) verifica cuvantul: a presupune. 2) verifica cuvantul: A propune. /<lat. praeponere
5Prepune, prepun, verb Iii (invechit si reg.)
1. a pune, a aseza inainte.
2. a pune, a aseza in loc; a inlocui.
3. a adauga, a innadi.
4. (figurativ) a intreba.
5. (despre texte originale) a copia.
6. (despre opere scrise, texte) a traduce (in alta limba).
7. a presupune, a banui; a suspecta.
8. a nu avea incredere in cineva sau ceva; a se indoi.
9. a prevesti.
10. (despre oameni) a investi, a insarcina cu o anumita functie, misiune; a numi intr-un post.
11. (despre oameni) a cunoaste (de mai inainte).
12. (refl.) a se lasa antrenat la ceva.
13. (despre cereale) a semana a doua oara.
1. a pune, a aseza inainte.
2. a pune, a aseza in loc; a inlocui.
3. a adauga, a innadi.
4. (figurativ) a intreba.
5. (despre texte originale) a copia.
6. (despre opere scrise, texte) a traduce (in alta limba).
7. a presupune, a banui; a suspecta.
8. a nu avea incredere in cineva sau ceva; a se indoi.
9. a prevesti.
10. (despre oameni) a investi, a insarcina cu o anumita functie, misiune; a numi intr-un post.
11. (despre oameni) a cunoaste (de mai inainte).
12. (refl.) a se lasa antrenat la ceva.
13. (despre cereale) a semana a doua oara.
6Prepune (prepun, prepus), verb –
1. A antepune. –
2. A prezenta, a supune. –
3. A suspecta, a banui, a se indoi. –
4. A traduce, a talmaci. –
5. A copia.
Limba Latina praepōnĕre (Puscariu 1376; Candrea-dens., 1464; Tiktin).
Cuvint cuvant invechit, se foloseste azi cu sensul
3. – Derivat prepus, substantiv neutru (suspiciune, indoiala); prepuelnic (var. prepuitor),adj. (suspicios).
Conform: pune.
1. A antepune. –
2. A prezenta, a supune. –
3. A suspecta, a banui, a se indoi. –
4. A traduce, a talmaci. –
5. A copia.
Limba Latina praepōnĕre (Puscariu 1376; Candrea-dens., 1464; Tiktin).
Cuvint cuvant invechit, se foloseste azi cu sensul
3. – Derivat prepus, substantiv neutru (suspiciune, indoiala); prepuelnic (var. prepuitor),adj. (suspicios).
Conform: pune.