1
Preț, prețuri, substantiv neutru
1. Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu.
(În sintagmele) Preț cu amănuntul = preț la care se vând către populație bunurile de consum, alimentare și nealimentare. Preț de livrare = preț la nivelul căruia circulă produsele între unitățile producătoare. Preț de producție = preț care înglobează costul produsului și beneficiul. Preț al pieței = preț care se formează pe piață în urma fluctuației cererii și ofertei. Preț mondial = preț al unei mărfi pe piața mondială.
Locuțiune adjectiv De (mare) preț = (foarte) valoros, prețios.
Locuțiune adverb Cu orice preț = orice sacrificiu ar cere, oricât ar costa, cu orice risc. Cu nici un preț = pentru nimic în lume, în nici un caz. Fără (de) preț = A) sub valoarea reală; ieftin; B) de valoare foarte mare, neprețuit.
Expresie A ține la preț = a nu reduce nimic din suma cerută la o vânzare. A se învoi din preț = a încheia o tranzacție căzând de acord asupra prețului. A (nu) avea preț = A) a (nu) se vinde cu mulți bani, a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; B) a (nu) valora foarte mult. A ajunge la preț = a ajunge să fie căutat, apreciat. A pune preț pe ceva = a socoti că ceva este de mare valoare, a ține mult la ceva. Preț (ca) de... (sau ca la...) = un timp (cam) de..., o distanță, o valoare (de aproximativ...).
Sumă încasată dintr-o vânzare.
2. Ceea ce se dă cuiva sau primește cineva pentru o muncă prestată, pentru un serviciu făcut; plată, răsplată.
Locuțiune prepoziție Cu prețul... = în schimbul...; cu sacrificiul..., cu riscul..., cu efortul...
Tarif.
3. Figurat Valoare, importanță, însemnătate. – Latină Pretium.
1. Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu.
(În sintagmele) Preț cu amănuntul = preț la care se vând către populație bunurile de consum, alimentare și nealimentare. Preț de livrare = preț la nivelul căruia circulă produsele între unitățile producătoare. Preț de producție = preț care înglobează costul produsului și beneficiul. Preț al pieței = preț care se formează pe piață în urma fluctuației cererii și ofertei. Preț mondial = preț al unei mărfi pe piața mondială.
Locuțiune adjectiv De (mare) preț = (foarte) valoros, prețios.
Locuțiune adverb Cu orice preț = orice sacrificiu ar cere, oricât ar costa, cu orice risc. Cu nici un preț = pentru nimic în lume, în nici un caz. Fără (de) preț = A) sub valoarea reală; ieftin; B) de valoare foarte mare, neprețuit.
Expresie A ține la preț = a nu reduce nimic din suma cerută la o vânzare. A se învoi din preț = a încheia o tranzacție căzând de acord asupra prețului. A (nu) avea preț = A) a (nu) se vinde cu mulți bani, a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; B) a (nu) valora foarte mult. A ajunge la preț = a ajunge să fie căutat, apreciat. A pune preț pe ceva = a socoti că ceva este de mare valoare, a ține mult la ceva. Preț (ca) de... (sau ca la...) = un timp (cam) de..., o distanță, o valoare (de aproximativ...).
Sumă încasată dintr-o vânzare.
2. Ceea ce se dă cuiva sau primește cineva pentru o muncă prestată, pentru un serviciu făcut; plată, răsplată.
Locuțiune prepoziție Cu prețul... = în schimbul...; cu sacrificiul..., cu riscul..., cu efortul...
Tarif.
3. Figurat Valoare, importanță, însemnătate. – Latină Pretium.
DEX – dicționarul explicativ
2
Preț prețuri neutru 1) Expresie bănească a valorii unei mărfi; suma de bani cu care se poate vinde sau cumpăra ceva. Preț de contract. Preț cu amănuntul.
A avea preț a) a se vinde ușor; b) a avea valoare. De preț scump; prețios. Cu orice preț a) oricât de mult ar costa; b) prin orice mijloace. Cu nici un preț în nici un caz. Preț (ca) de... cam; aproximativ. 2) Calitate deosebită; merit.
A ajunge la preț a ajunge să fie apreciat; a căpăta valoare. A pune preț pe ceva a trata cu considerație; a prețui; a aprecia. A ști prețul a ști ce valorează (cineva sau ceva). /<latină pretium
A avea preț a) a se vinde ușor; b) a avea valoare. De preț scump; prețios. Cu orice preț a) oricât de mult ar costa; b) prin orice mijloace. Cu nici un preț în nici un caz. Preț (ca) de... cam; aproximativ. 2) Calitate deosebită; merit.
A ajunge la preț a ajunge să fie apreciat; a căpăta valoare. A pune preț pe ceva a trata cu considerație; a prețui; a aprecia. A ști prețul a ști ce valorează (cineva sau ceva). /<latină pretium
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Preț (prețuri), substantiv neutru –
1. Sumă de bani dată pentru un bun. –
2. Valoare. –
3. Echivalent.
Latină prĕtium (Pușcariu 1377; Candrea-dens., 1442; Rew 6746), conform italiană prezzo, provensală pretz, catalană preu, spaniolă prezent – Derivat prețui, verb (a valora, a aprecia; a costa); prețuitor, adjectiv (apreciator, amator de lupte cu tauri); prețuială, substantiv feminin (valoare, estimare); prețălui (variantă prețelui), verb (Moldova, a valora, a estima); prețăluitor, substantiv masculin (evaluator, estimator); prețios, adjectiv, din franceză precieux; prețiozitate, substantiv feminin (caracter al prețioaselor din secolul XVII), din franceză preciosite. Miklosich, Slaw.
Elem., 41, îl lega pe a prețălui cu slavă prĕcĕniti.
1. Sumă de bani dată pentru un bun. –
2. Valoare. –
3. Echivalent.
Latină prĕtium (Pușcariu 1377; Candrea-dens., 1442; Rew 6746), conform italiană prezzo, provensală pretz, catalană preu, spaniolă prezent – Derivat prețui, verb (a valora, a aprecia; a costa); prețuitor, adjectiv (apreciator, amator de lupte cu tauri); prețuială, substantiv feminin (valoare, estimare); prețălui (variantă prețelui), verb (Moldova, a valora, a estima); prețăluitor, substantiv masculin (evaluator, estimator); prețios, adjectiv, din franceză precieux; prețiozitate, substantiv feminin (caracter al prețioaselor din secolul XVII), din franceză preciosite. Miklosich, Slaw.
Elem., 41, îl lega pe a prețălui cu slavă prĕcĕniti.
DER – dicționarul etimologic
4
Preț substantiv neutru, plural prețuri
DOOM – dicționarul ortografic