Progres
Definitie, sens si explicatie
1Progrés, (2) progrese, substantiv neutru
1. Dezvoltare, in linie ascendenta; mers inainte, evolutie.
2. Dezvoltare, schimbare in bine datorita careia se ajunge la un rezultat scontat ori se atinge un anumit scop. – Din franceza Progrès, limba latina Progressus.
1. Dezvoltare, in linie ascendenta; mers inainte, evolutie.
2. Dezvoltare, schimbare in bine datorita careia se ajunge la un rezultat scontat ori se atinge un anumit scop. – Din franceza Progrès, limba latina Progressus.
2Progres antonim: decadenta, decadere, regres, stagnare
3Progrés substantiv
1. dezvoltare, evolutie, inaintare, propasire, mers-inainte, (popular) ridicare, saltare, (invechit) pricopsire, progresie, prohorisire, (figurativ) crestere. (- ul societatii.)
2. (figurativ) pas. (A inregistrat un mare - pe calea ...)
1. dezvoltare, evolutie, inaintare, propasire, mers-inainte, (popular) ridicare, saltare, (invechit) pricopsire, progresie, prohorisire, (figurativ) crestere. (- ul societatii.)
2. (figurativ) pas. (A inregistrat un mare - pe calea ...)
4Progres substantiv neutru (silabe -gres), (rezultate) plural progrese
5Progrés -e n. 1) Proces de dezvoltare de la o stare inferioara la una superioara; miscare in linie ascendenta; mers inainte; propasire. 2) Schimbare spre bine. /<fr. progres, limba latina progressus
6Progrés substantiv neutru
1. Trecere de la o stare inferioara la una superioara, de la vechi la nou; mers inainte, propasire.
2. Dezvoltare, desavarsire. [< franceza progrès, limba italiana progreso, conform limba latina progressus].
1. Trecere de la o stare inferioara la una superioara, de la vechi la nou; mers inainte, propasire.
2. Dezvoltare, desavarsire. [< franceza progrès, limba italiana progreso, conform limba latina progressus].
7Progrés substantiv neutru
1. dezvoltare ascendenta; trecere de la o stare inferioara la una superioara, de la vechi la nou; mers inainte, propasire.
2. dezvoltare, desavarsire. (< franceza progrès, limba latina progressus)
1. dezvoltare ascendenta; trecere de la o stare inferioara la una superioara, de la vechi la nou; mers inainte, propasire.
2. dezvoltare, desavarsire. (< franceza progrès, limba latina progressus)